M-am înscris întotdeauna în categoria celor optimişti. Astfel păşesc şi în anul 2012. Diferenţa este însă că mă refer la un optimism de tipul "putem face", nu de tipul "se va face de la sine". Mă bazez pe o viziune clara si pe ceea ce am reuşit să realizăm până în prezent, ca să îmi justific previziunile pentru anul care ne stă în faţă.
La începutul anului trecut, instituţiile internaţionale prognozau o creştere economică pentru ţara noastră situată între 0,2% şi 2,6% pentru 2011. La momentul actual estimarile indică o creştere economică în jur de 2%. Este un rezultat care dovedeşte că am reuşit. Am reuşit să stabilim obiective realiste, pe care le-am şi atins. Am ieşit din recesiune. Avem patru trimestre consecutive de creştere economică. Fără un plan de acţiune curajos şi bine pus la punct, acest lucru nu era posibil. Lupta s-a dat pe mai multe fronturi care au vizat 11 reforme esenţiale şi de mult necesare pentru economia românească. E vorba de reforma aparatului bugetar, inclusiv salarizarea personalului bugetar, a administraţiei interne, în domeniul legislaţiei muncii şi a dialogului social, a cadrului fiscal, a sistemului public de pensii, a asistenţei sociale, dar şi în educaţie, sănătăte, justiţie şi nu în ultimul rând, reforma companiilor de stat.
Motoarele creşterii economice în 2012
Creşterea economică prognozată pentru anul 2012 se regăseşte în intervalul 1,8% - 2,3%. Previziunile ne poziţionează pe locul 6 între ţările cu cea mai mare creştere economică, după Lituania (3,4%), Estonia (3,2%), Letonia (2,5%), Polonia (2,5%), Bulgaria (2,3%) şi peste media UE şi a zonei euro de 0,6%, respectiv 0,5%, conform ultimelor estimări ale Comisiei Europene din luna noiembrie 2011.
Bugetul pe anul 2012 a fost construit pe o creştere economică de 2,1%, pe care o consider tangibila, realista, susţinută fiind de sectorul industrial cu potenţial de export, de sectorul serviciilor şi de revenirea sectorului construcţiilor, antrenat de investiţii publice în infrastructură şi construcţia de locuinţe. Sursele interne principale de creştere economică rămân investiţiile şi consumul. Exporturile si importurile vor cunoaste o incetinire a ritmurilor de crestere in jurul unui ritm pozitiv inca cu doua cifre, de circa 11%, in anul 2012.
Guvernul a decis să continue stimularea investiţiilor publice, acoperite atât din resurse interne cât, mai ales, din fonduri externe nerambursabile.
Creşterea reală a investiţiilor totale din economie pentru anul 2012 este estimată la 4,5%, dublu faţă de creşterea economică prognozată.
Pe de o parte, investiţiile publice se vor ridica la 38,1 mld lei, respectiv 6,6% din PIB, în creştere cu peste 2 miliarde lei faţă de anul 2011. Dacă în anul 2010 ne-am clasat pe prima poziţie în UE ca pondere a investiţiilor publice în PIB, cu un nivel de 5,8% din PIB, cu alocările bugetare pentru investiţii publice în creştere, avem toate şansele să ne menţinem poziţia fruntaşă în clasament si in acest an.
Pe de altă parte, investiţiile private se vor situa cel puţin la nivelul din 2011. La ele se adaugă oportunităţile deschise de Parteneriatele Public-Private.
Oportunitatea unui ritm de crestere economica in Romania (2,1%), de patru ori mai mare decat media UE in 2012 (0,6%), tine de valorificarea fondurilor europene, prin atragerea a cel putin 6 miliarde euro, astfel încât gradul de absorbţie să depaseasca semnificativ 20% la sfarsitul anului 2012, fata de 5,5% la sfarsitul anului 2011.
Agricultura a contribuit substanţial la creşterea economică din anul 2011, înregistrând cea mai spectaculoasă creştere în trimestrul al treilea, de peste 22%. Deşi sectorul agricol este puternic dependent de condiţiile meteorologice si pare imposibila repetarea cresterii in anul curent, vestea bună este că ne putem orienta spre export carnea de porc, ca sa dau un singur exemplu. La sfârşitul anului 2011 am obţinut dreptul de a exporta carne de porc şi produse din carne de porc în UE şi în ţările terţe, in urma deciziei Comisiei Europene. Potenţialul crescătorilor şi procesatorilor de carne de porc de a participa la comerţul intra-UE şi la export este estimat la valori cuprinse între 300 şi 600 mil. euro anual.
Salariul mediu brut pe economie va fi mai mare cu peste 4% în acest an, generând o creştere a consumului populaţiei cu 2%
Mă aştept şi la o revigorare uşoară a cererii interne. Pentru anul 2012 prognozele arata o creştere a consumului populaţiei cu 2%.
Standardul de viaţă al românilor se va îmbunătăţi. Salariul mediu pe economie va creşte foarte probabil cu 4,5%, ajungând la 2.117 lei în acest an, în timp ce indicele preţurilor medii de consum va fi de circa 3% în 2012. Numărul şomerilor îşi continuă scăderea în anul 2012 la aproximativ 410.000 persoane. Persoanele asistate social, dar apte de munca, vor fi nevoite sa se intoarca la munca pentru un trai decent, in urma reconfigurarii si transparentizarii sistemului de asistenta sociala.
PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare estimat în anul 2011 la 11.400 euro de către Comisia Europeană este prognozat că va creşte cu 5,3%, până la aproximativ 12.000 euro pe locuitor în anul 2012.
Pilonul stabilităţii macroeconomice construit în ultimul an se întăreşte în 2012
Principalele semnale ne indică un an 2012 stabil din punct de vedere macroeconomic pentru ţara noastră. La momentul actual, stabilitatea este cuvântul de ordine si la nivel european, stiut fiind ca in ultimul trimestru al anului 2011 si primul trimestru al anului 2012 zona euro va cunoaste o recesiune economica in pofida fortei economice germane de a rezista in fata efectelor socurilor generate de criza datoriilor suverane. Măsurile adoptate in Romania şi ţintele stabilite in strategia fiscal-bugetara pentru urmatorii ei ani ne feresc de derapaje economice şi ne responsabilizează, astfel incat sa ne incadram incepand cu anul 2012 in reperele Tratatului de la Maastricht.
În primul rând, România va ieşi din procedura de deficit excesiv, înregistrând un deficit bugetar de 1,9% din PIB pe cash, sigur sub 3% în termeni de angajament. Am dovedit că suntem capabili de o asemenea performanţă. În primele 11 luni ale anului abia încheiat, deficitul bugetar a ajuns la 2,98% din PIB, iar estimarile pentru intregul an ne aseaza foarte aproape sau chiar usor sub ţinta de 4,4% stabilită la începutul anului.
În al doilea rând, datoria publică se va menţine mult sub nivelul de 60% din PIB, stabilit prin Tratatul de la Maastricht. Vom avea a 5-a cea mai mică datorie publică din UE, de 35,8% din PIB în 2012, în conformitate cu previziunile Comisiei Europene din luna noiembrie 2011.
În al treilea rând, după 22 de ani de bătălie perdantă cu inflaţia, BNR ne oferă limite rezonabile pentru a ne încadra în ţinta de 3% în acest an.
Eforturile ne-au fost presărate cu aprecieri abia sesizate în presă, dar valoroase pentru incurajarea investitorilor in a evalua responsabilitatea cu care am acţionat: în luna iulie 2011, agenţia de rating Fitch a revizuit în sens pozitiv ratingul României, în categoria recomandată pentru investiţii, în timp ce Portugalia, Italia, Grecia şi Spania au fost retrogradate.
O politică pro-competitivitate este o politică inteligentă
Industria orientată către export a susţinut puternic în anul 2011 creşterea economică. Prin schemele de ajutoare de stat am facilitat trecerea de la specializarea intensivă în muncă, la specializarea intensivă în tehnologie, dar si sprijinirea exporturilor de produse intensive tehnologic, în special cele din sectorul auto. Principalele programe guvernamentale de sustinere a mediului de afaceri si de stimulare a accesului la finantare, ajutoarele si garantiile de stat, continua mai bine bugetate in 2012.
Nu putem ignora nici faptul că suntem în era digitală, a tehnologiei informaţiei şi a eficienţei energetice. România deţine avantaje competitive în aceste domenii. De pildă, sectorul infrastructurii tehnologiei şi comunicaţiei este atractiv tocmai datorită recunoaşterii mondiale a specialiştilor în domeniu, iar mixul resurselor energetice este invidiat de multe alte state ale lumii.
România se află pe locul 13 în topul celor mai atractive 35 de ţări pentru investitori în sectorul energiei regenerabile, înaintea Olandei, Japoniei şi Danemarcei, conform Ernst&Young. Sectoare de interes pentru investitori sunt şi cel petrolier, siderurgic, electric şi electronic, farmaceutic şi deloc de neglijat cel agricol.
În momentul de faţă, pe termen scurt, ne concentrăm pe investiţii în industriile care crează locuri de muncă, astfel încât să creăm premisele pentru bunăstarea cetăţenilor.
Viziunea pe termen lung a competitivităţii economiei româneşti este însă un subiect complex, pe care l-am abordat în cadrul şedinţelor Consiliului Naţional de Competitivitate (CoNaCo) împreună cu partenerii noştri de dialog din mediul academic, public şi privat. Industriile creative au fost identificate ca o alta axa majora de dezvoltare a României în acest deceniu.
Economia mondială intră într-o nouă etapă de dezvoltare mult mai dinamică şi mai creativă. Este o certitudine ca economia noului deceniu va fi o economie creativă. România are atuul resursei umane pentru a fi parte a acestui val. Potenţialul uman ne poziţionează în rândul celor mai bogate ţări din punct de vedere al ingeniozităţii şi creativităţii.
O ţară nu se poate dezvolta din rutină, ci pe baza ideilor creative. Dacă românii se pot lăuda cu ceva, aceea este creativitatea. Nimeni nu ne poate nega sau minimiza acest atu!
Anul 2012 este un an al austerităţii la nivel european
La nivel european se întrevede un an 2012 al austerităţii. Măsurile dure pentru diminuarea datoriilor publice si a deficitelor mult prea mari, precum şi provocarile pe care le ridica reluarea creşterii economice sănătoase şi-au pus amprenta asupra fiecărui stat european. Nu demult, Angela Merkel, referindu-se la criza datoriilor suverane, sublinia că asistăm la "cele mai dificile ore ale Europei de după cel de-al doilea război mondial". Incertitudinile de la nivelul UE sunt principalele riscuri asupra cărora rămânem vigilenţi, întrucât gradul de interdependenţă dintre ţări este o realitate care nu poate fi ignorată.
Funiile groase cu care suntem legaţi de UE - in special ale comerţului exterior şi investiţiilor străine directe, ca să dau doar câteva exemple - sunt principalele care vor pune piedici surselor de creştere economică. În plus, România ar putea fi afectată în mod indirect de turbulenţele de pe pieţele financiare internaţionale prin creşterea aversiunii la risc a investitorilor asupra intregii noastre regiuni.
Prin urmare, prima evoluţie posibilă în 2012 este moderarea ritmului de creştere a exporturilor, la 11%, cum mentionam anterior. Încetinirea este vizibilă încă de la sfârşitul anului 2011. Este momentul decisiv pentru a reorienta exporturile noastre spre pieţele emergente, unde oportunităţile sunt uriaşe, dar concurenţa pe preţ foarte ascuţită, pentru a compensa contracţia cererii externe comunitare.
Prioritatea Romaniei pe termen lung rămâne eliminarea decalajului de dezvoltare faţă de media UE. La 5 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România performează mediocru în cursa pentru recuperarea decalajelor economice în rândul celor 12 noi state membre. Am recuperat 8 puncte procentuale din distanţa faţă de media europeană din punctul de vedere al PIB-ului pe locuitor în perioada 2006-2010. Astfel, în prezent am ajuns la 46% în media europeană, echivalentul unui produs intern brut pe locuitor de 11.400 Euro. Prin comparaţie, Estonia (64% în 2010 faţă de 66% în 2006) şi Slovenia (85% în 2010 faţă de 88% în 2006) s-au depărtat de media europeană, iar Cehia (80%) şi Letonia (51%) şi-au păstrat decalajele constante.
Mai mult decât atât, România a recuperat 6,8 puncte procentuale din decalajul de productivitate a muncii pe oră lucrată raportat la media UE, spre deosebire de Slovenia (-4 pp) şi Cehia (-0,6 pp) care s-au distanţat de media UE între 2006 şi 2010.
Vulnerabilităţile economiei româneşti în anul 2012
Deşi vom ocupa confortabil locul 5 în Uniunea Europeană cu cele mai mici datorii publice guvernamentale, rămânem vulnerabili la implicaţiile turbulenţelor de pe pieţele internaţionale asupra costurilor de împrumut extern. Datoria externă a României s-a ridicat la 97 mld. euro în primele 10 luni ale anului 2011 şi a fost în creştere uşoară, cu 4,9%, faţă de finalul anului 2010. Trei sferturi din datoria externă este privată şi trebuie onorată de către mediul de afaceri, iar sub un sfert este publică (16,2% din PIB în 2011). Dacă adăugăm şi datoria publică internă, datoria publică totală se ridică la 33,4% din PIB în anul 2011. Peste 77% din totalul datoriei externe este pe termen mediu şi lung, iar restul de aproape 23% trebuie onorată pe termen scurt. Eventualele blocaje pe pieţele financiare internaţionale vor însemna dobânzi mai mari de plătit. Costul finanţării externe poate fluctua puternic în corelaţie cu percepţia investitorilor internaţionali. În schimb, datoria publică totală (externă şi internă) nu va creşte mai mult de 34% din PIB în anul 2012.
Investiţiile străine directe, puternic lovite de criza financiară, încă nu şi-au revenit. În anul 2010, volumul ISD-urilor a fost cu 37% mai mic decât în anul precedent, ridicându-se la 2,2 mld. euro. Trendul negativ a continuat în anul 2011: în primele 10 luni, ISD-urile au fost cu 43,8% mai mici faţă de aceeaşi perioadă din anul 2010, atingând valoarea de 1,3 mld. euro, de două ori mai mult decât Bulgaria.
Activele sectorului bancar sunt deţinute în proporţie ridicată, de 85%, de capitalul străin. Prin urmare, în cazul unor dificultăţi majore ale băncilor mamă, există posibilitatea ca acestea să îşi reducă semnificativ expunerea lor pe creditarea subsidiarelor. Riscul este dublat de întârzierea României în dezvoltarea mecanismelor alternative de finanţare, de pildă piaţa de capital, fonduri mutuale sau fonduri de capital de risc, şi de rata redusă de economisire. Însăşi slaba cultură economică şi financiară a rezultat într-o redusă interacţiune între populaţie şi sistemul financiar. Jumătate dintre români nu au niciun fel de relaţie cu instituţiile financiare. Apetitul românilor pentru economisire este cu 2,8 puncte procentuale sub media europeană. Dacă am economisi mai mult am fi mai puţini vulnerabili la evoluţiile externe negative. În realitate, populaţia din România are o rată a economisirii de 9,8% în trimestrul al treilea din anul 2011, sub media europeană de 12,6% (conform ultimelor date disponibile din trimestrul al 2-lea 2011).
Mai mult decât atât, ponderea creditelor neperformante a crescut cu 1 punct procentual între iunie şi octombrie 2011, ajungând la 14,4%, ceea ce pune în dificultate disponibilitatea finanţării economiei reale. În iunie 2011, portofoliul de credite neperformante ne plasa în urma Poloniei (8,7%), Ungariei (8,5%) sau Cehiei (6,4%).
Cele mai mari provocări în anul 2012
Nu ignor defel problemele de fond care imi dau inca insomnii:
- competitivitatea şi integritatea economică, generate prin creşterea productivităţii fără a pierde locuri de muncă;
- competenţa şi integritatea politică în rândul candidaţilor care se vor înscrie în competiţia electorală indiferent de culoarea lor politică - altfel nu vad cum va putea fi evitata capcana populismului intr-o cursa electorala feroce;
- dreapta judecată în justiţie.
Pe scurt, discernământ şi performanţă în principalele domenii ale vieţii sociale.
Mare parte din eforturile noastre pot rămâne fără niciun rezultat dacă nu vom reuşi să schimbăm mentalitatea funcţionarului public. Incompetenţa, detaşarea şi lipsa reacţiilor urgente care să ţină pasul cu voinţa politică si a cetatenilor, cu obiectivele noastre politice si economice, nu îşi mai găsesc locul într-o economie competitivă.
Ar fi grozav ca mass media să nu mai cultive ignoranţa publică, ci înalta calitate a dezbaterii publice. Abordările catastrofice sau şovăitoare, chiar şi când sunt puse în slujba opoziţiei, nu mai sunt justificate. In realitate nu fac altceva decât să saboteze cel mai important ingredient al creşterii economice: încrederea. Încrederea investitorilor, dar şi încrederea angajaţilor.
Împreună, cu toţi, putem îndeplini promisiunea de bunăstare pentru români. Noi nu renunţăm. Eu nu renunţ. Nici voi nu ar trebui să o faceţi!
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
