Opinii

Crucea fara spada

17.10.2003, 00:00 12



Ma tot gandesc de la o vreme la filmele acelea cu cowboy care incep, apasator, amenintator si frisonant, cu imaginea unui stol de ulii invartindu-se in cercuri tot mai stranse, aterizand planat si apoi asteptand langa o gramajoara pe care ochiul telespectatorului nu o poate identifica inca. Abia apoi, camera apropiindu-se, incep sa se distinga contururile unui trup. Venit la prim-plan, obiectivul descopera uluit un zvacnet, o clipire, o respiratie muribunda, o tresarire. Omul nu e mort, dar ulii de langa el simt ca e doar o chestiune de timp.



La secvente de genul asta m-a dus gandul dupa ce am asistat la jenanta asteptare si morbida anticipare a disparitiei unuia dintre cei mai importanti, impresionanti si revolutionari lideri pe care i-a avut Biserica Catolica. Saptamana trecuta, un prekat saliva pofticios pe cand anunta lumii ca suntem martorii ultimelor zvacniri de viata ale Papei Ioan Paul al Doilea. Suveranul Pontif nu s-a dat insa batut, ci a mai tinut cateva slujbe, a mai canonizat martiri, a mai vorbit public, a fost prezent si impunator in suferinta lui. Dar lupta lui cu moartea ii enerveaza crunt pe cei din jurul Papei care s-au saturat sa astepte. Pe culoarele intunecate ale Vaticanului, prin birourile somptuoase, in colturile ferite de privirea lui Dumnezeu,ulii isi impart prada, fotoliile, vesmintele si cabinetele. Ipocrizia, soaptele veninoase, uneltirile, sforile, privirile furise, mainile frante a nerabdare, rabufnirile dusmanoase, tot raul ascuns diplomatic sub unele vesminte preotesti a rabufnit nerusinat in asteptarea mortii Papei. Cei care nu se mai pot stapani, se ascund in spatele devizei «eu spun omului adevarul in fata» si isi arunca veninul public. Uitati-va la el, «un papa muribund care refuza sa cedeze puterea, desi poate sa o faca», se isterizeaza un abate elvetian. Incapatanarea Papei Ioan Paul al Doilea de a-si duce misiunea pana la capat ii da impresia aceluiasi critic «unei biserici sclerozate si bolnave de batranete, si a unui pontificat dezastruos».



Vorbe de ocara pe care nici un prelat nu si le-ar fi permis cand Papa era in puteri. Rautate nedisimulata afisata de oameni care au ales calea Domnului si care, la un moment dat se vor intreba de ce predicile, actiunile, indemnurile lor nu sunt luate in serios si nu au credibilitate in fata miliardului de catolici. De fapt, cuvinte incarcate de ura ce se naste din frustrare. Pentru ca, oricat si-ar dori un prelat al Vaticanului mitra papala, nu se poate sa nu admita ca ea va apasa greu. Mostenirea pe care o va lasa in urma lui Papa Ioan Paul al Doilea e dificil de dus si nu e chiar pentru oricine. Putini papi au avut un impact mai mare asupra Bisericii si a vremurilor in care a trait. Intr-un sfert de secol de pontificat, Ioan Paul a fost in toate colturile lumii, a capatat statut de vedeta si a reusit sa impuna rigidei Biserici Catolice ritmul secolului 20. A inconjurat globul de 30 de ori, s-a folosit de mass-media pentru a-si face auzit mesajul, a vorbit popoarelor in limba lor, si-a creat imaginea de parinte universal. A fost deschizator de drum in menirea Suveranului Pontif, depasindu-si statutul de lider spiritual si asumandu-si-l pe cel de diplomat abil. A propovaduit pacea, a contribuit la prabusirea comunismului est-european, a vorbit impotriva razboiului din Irak, a apropiat Biserica Catolica de Islam si de ortodoxie, vocea lui a fost ascultata inclusiv de comunitati cu credinta si traditii diverse.



Toate aceste calitati, la care se adauga forta si charisma, inteligenta si capacitatea de a fi deschis la schimbari, ar trebui sa se regaseasca pe CV-ul succesorului sau, pentru ca Biserica Catolica sa-si continue necesara revolutie inceputa sub polonezul Karol Wojtyla.



Ioan Paul al Doilea va ramane probabil in istorie ca papa care a pus fundatia viitorului Bisericii Catolice, iar cei care ii recunosc deja acest merit ii spun de pe-acum Ioan Paul cel Mare. Nu va mai fi altul ca el, spunea recent un jurnalist apropiat Vaticanului. Pentru a gasi un papa de calibrul lui va trebui sa-l clonam pe Ioan Paul al Doilea. Iar Biserica Catolica e impotriva clonarii.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO