Joi, 28 octombrie 2021, Gala Business Magazin – Cei mai admiraţi CEO din România, ediţia a XII-a – Care sunt trăsăturile pe care trebuie să le aibă şefii companiilor de astăzi pentru economia de mâine. Una dintre discuţiile de la gală a fost cu Sebastian Toporjinschi de la Ascendis, implicat în programe de leadership, teamdevelopment, management organizaţional, managementul crizelor. Înainte de a intra la Ascendis, el a lucrat 16 ani în domeniul militar şi al securităţii naţionale, fiind expert în forţe pentru operaţiuni speciale şi analiza informaţiilor. Are la activ misiuni în teatrele de război din Afganistan, Irak, Kuweit, Arabia Saudită, Siria.
Deci cum trebuie să fie un lider într-o criză cum este cea de astăzi?
Într-o criză politică, economică, este ca la război. Liderii trebuie să fie în fruntea propriilor echipe, să aibă capacitatea de a ridica echipa atunci când este lovită, să aibă rezistenţă psihică şi fizică. Rezistenţa unui sistem depinde de capacitatea de rezilienţă a unui lider, respectiv agilitatea de a se reface rapid după ce a primit o lovitură. Un lider trebuie să reziste unui meci de box. Dacă liderul sucumbă, sucumbă şi echipa. Când sunt perioade liniştite, când lucrurile merg bine, liderul intervine prea puţin, dar atunci când sunt situaţii de criză trebuie să aibă capacitatea de a lua decizii rapid şi mai ales să şi le asume. Am încercat să rezum o parte din discuţia purtată cu Sebastian Toporjinschi pe tema liderilor de astăzi, când suntem în criză, când este nevoie ca cineva să fie în frunte şi să tragă echipa după el.
În ziua de astăzi multe companii încearcă diferite organigrame, de nu mai ştiu oamenii cui raportează şi pentru ce. Înainte era o raportare pe verticală, acum consultanţii promovează modele orizontale, cu mai multe niveluri de raportare. O nebunie. Când vine o criză, când nu ies rezultatele, când nu se face bugetul, când nu sunt bani, cine este de vină? Puterea este atât de disipată şi împrăştiată încât, atunci când lucrurile nu merg bine, nu ştii către cine să te duci.
De când lumea, organizaţiile, armatele trebuie să aibă un lider pe fiecare nivel ierarhic, astfel încât lumea să ştie la cine să se uite. Nu pot fi doi lideri, sau trei sau patru, cât au ajuns nivelurile de raportare în unele organizaţii. În crize sunt lideri ce figurează în organigramă care rămân blocaţi, care nu ştiu ce să facă, care aşteaptă ca un alt lider să-i spună ce să facă şi ce decizii să ia. Când lucrurile merg bine, când se fac bugetele, la masă vine toată lumea şi fiecare îşi cere partea. Când vine criza, la masă nu se mai aşează nimeni şi nimeni nu mai vrea să fie în frunte.
Când cineva ia o decizie, nu ştie dinainte dacă va fi bună sau proastă, evoluţia evenimentelor va arăta acest lucru. Dar cel mai important este ca cineva să ia o decizie, astfel încât lumea să ştie la ce să se raporteze. Vidul de putere duce la pierderea războaielor. Într-o criză economică, sunt companii care au directori dar nu au lideri şi de aceea de multe ori se prăbuşesc.
L-am întrebat pe Sebastian Toporjischi ce lipsuri au liderii din România sau ca să vedem partea plină a paharului, unde ar trebui să lucreze mai mult. El a menţionat că un punct slab al liderilor români este legat de capacitatea de a strânge echipele lângă ei, de a mobiliza oamenii şi de a le da o direcţie. În aceste condiţii, de multe ori preferăm să avem în fruntea noastră lideri străini, pe care îi acceptăm mai uşor. Având în vedere că businessul din România este abia la început, cei care vor să fie lideri au tot timpul să înveţe acest lucru.
