Opinii

Ce spune prima zi a noului premier Mihai Răzvan Ungureanu despre ce va fi

Ce spune prima zi a noului premier Mihai Răzvan Ungureanu despre ce va fi

Autor: Sorin Pâslaru

13.02.2012, 00:04 1772

În loc să ceară o analiză despre cine este responsabil şi ce trebuie făcut pentru a nu se mai repeta situaţia cu trenul care a stat blocat în nămeţi două zile, noul premier Mihai Răzvan Ungureanu se îndreaptă spre oameni spunând că nu pun mâna să deszăpezească sau nu cunosc codurile meteo şi se aventurează la drum.

Posibil să fie necesar ca oamenii să fie mai implicaţi şi mai informaţi. Dar pe undeva răzbate un stil care vine de demult, în care li se cere socoteală tot contribuabililor şi nu celor plătiţi să ştie pe unde să meargă trenurile sau să intervină în caz de calamitate.

Apoi, cuvintele de laudă excesivă către unii dintre noii miniştri nu au căzut prea bine. De când se măsoară de exemplu performanţa în faptul că ai reuşit să te împrumuţi? E bine că ai ieşit pe piaţa americană, că ai lungit scadenţa împrumuturilor, dar miza eficientizării Ministerului de Finanţe, care nu strânge decât 60% la TVA din cât ar trebui, unde taxele se plătesc cu cozi de sute de persoane şi îţi trebuie zeci de drumuri pentru avizul unei case de marcat fiscale, este mult mai mare decât emisiunile de bonduri cu dobândă de 7%.

Sunt însă de semnalat din primele ore de activitate ale noului guvern decizia de a avea acelaşi program orar pentru orice instituţie publică din România pe care a cerut-o noul premier şi cererea către oficialii Ministerului de Interne de a unifica echipele de intervenţie în caz de urgenţă.

Nu este clar dacă se poate întrezări aici o nouă filozofie de guvernare, şi anume re-centralizarea administrativă sau sunt doar întâmplări. Dacă ar fi aşa, dacă noul premier ar avea în minte cum să eficientizeze activitatea administrativă prin re-centralizare, atunci România ar putea avea de câştigat.

Pentru că după 10-15 ani de când a acceptat să spargă instituţiile - în energie, în transporturi, în sănătate - există multe semne care arată eşecul acestei direcţii. Chiar dacă pare tabu, subiectul trebuie pus pe masă.

Când companiile private îşi pun la un loc resursele ope­rative sau de mentenanţă pentru a avea un rezultat mai bun şi mai profitabil, Guvernul României şi le-a dispersat.

Când diviziile din companii comunică non-stop pentru ca la centru să fie luate cele mai bune decizii, numai administraţia românească a acceptat să fie descentrată astfel încât în situaţiile critice răspunderea nu şi-o mai poate asuma nimeni.

Cel mai bun exemplu - trenul care a rămas înzăpezit două zile pe linia Făurei - Buzău. Cine a luat decizia de a pleca din gară? Reprezentanţii CFR Infrastructură spun că CFR Călători, ceilalţi afirmă că nu au fost anunţaţi de starea căii ferate. Cine răspunde? Nu se ştie, pentru că fiecare din directorii de la Galaţi ai celor două companii raportează la alţi directori în Bucureşti. Către cine să te îndrepţi? CFR Călători, CFR Marfă şi CFR Infrastructură au directori, contabilitate şi servicii juridice diferite. Şi operaţional, şi financiar, rezultatele se văd.

Similar, în energie. Contractele de furnizare de energie la preţuri prea reduse semnate de Hidroelectrica pentru care chiar FMI cere acum anularea au putut să apară numai pentru că a fost creată această companie, separată de activităţile de producţie de energie pe bază de cărbuni sau nucleară. Nici în Italia, nici în Franţa, nici în Germania, Polonia, Ungaria sau Cehia nu există companii separate de producţie de electricitate în funcţie de materia primă.

În sănătate, spitalele sunt coordonate din trei direcţii în prezent: Ministerul Sănătăţii face politica sanitară, Casa de Sănătate plăteşte serviciile medicale, primăriile se ocupă de zugrăvit. Către cine raportează directorul? În eter. Rezultatele de eficienţă se văd, iar în operaţional, cazul de la Giuleşti din 2010, după care niciuna dintre instituţii nu s-a văzut obligată să ceară un raport cu măsurile care se impun, a fost ilustrativ pentru ce monstruozităţi apar când responsabilitatea este difuză.

De fapt, acesta este visul funcţionarului - să se acopere de hârtii şi să nu aibă către cine raporta direct. Către o comisie, eventual către Parlament.

Număraţi câte instituţii de acest fel avem în prezent în România şi veţi obţine măsura eficienţei administrative.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO