Decizia de luni a Consiliului de Administratie al BNR, de a lasa nemiscata rata dobanzii de politica monetara, a fost o surpriza pentru analisti. Mai ales ca multi dintre ei si-au exprimat opinia ca dobanda va urca.
Dar n-a urcat. Rata dobanzii a fost mentinuta la nivelul de 8,5%. E un paradox, s-au grabit sa afirme unii analisti. In sensul ca, in comunicatul de luni, BNR si-a facut publica hotararea de a continua sterilizarea substantiala a excesului de lichiditate, fara sa dea insa curs asteptatei miscari de urcare a ratei dobanzii macar cu un sfert de punct. Daca nu cumva BNR, temandu-se ca o dobanda mai mare ar induce un plus de presiune pe cursul leului, fata de euro, ar intoarce spatele acestui instrument mizand pe alte instrumente de interventie. Bunaoara, pe rezervele minime obligatorii.
Paradoxul invocat e doar o aparenta. Ca si repudierea ratei dobanzii de politica monetara. Voi incerca sa lamuresc lucrurile citind cu atentie comunicatul BNR. Cateva chei, mentionate negru pe alb in comunicat, ne ajuta sa descifram motivele ce au determinat Consiliul de Administratie al BNR sa adopte o masura in dezacord cu majoritatea analistilor.
Prima cheie: dobanda efectiva de sterilizare. Niciodata, in acest an, rata efectiva nu a atins plafonul maxim indicat de dobanda de politica monetara. Valorile dobanzii efective au plecat de la 6,72% in ianuarie si au urcat spre 8% in februarie. Mai e loc, asadar, pana la suprapunerea dobanzii efective cu dobanda de politica monetara. Nu exista, prin urmare, un motiv legat de acest aspect pentru ca plafonul sa fie si mai inalt.
A doua cheie: inflatia. Analistii care au mizat pe cresterea ratei dobanzii au avut in vedere o realitate: aceea ca dinamica preturilor de consum continua sa fie in afara coridorului de +/-1 punct procentual fata de tinta stabilita pentru 2006, de 5%. Numai ca o alta realitate arata ca procesul de dezinflatie nu-si opreste consolidarea. Preturile urca, dar urca tot mai incet. Inflatia, calculata pe 12 luni, a scazut la 8,49% in februarie.
A treia cheie: dinamica creditelor in valuta. Daca in ianuarie 2005, in totalul creditelor, imprumuturile in valuta detineau 60%, in februarie ele au scazut la 52,3%. Ceea ce inseamna ca masurile de politica monetara si prudentiala de anul trecut produc efecte pozitive.
A patra cheie: masa monetara. Comunicatul invoca o crestere anuala robusta a indicatorului M2 (masa monetara in sens larg), facand trimitere expresa la accelerarea cresterii depozitelor la vedere. Nici economiile populatiei, despre care multi analisti spun ca scad, de fapt nu scad; ca si preturile, cresc mai incet. Fapt ce justifica, pentru masa monetara, calificativul dat: robusta.
De ce, atunci, sa fi urcat BNR dobanda de politica monetara? Cat priveste viitorul, vom trai si vom vedea.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
