Examinand ultimele evenimente care au marcat evolutia economiei globale, cred ca este corect sa enuntam ca economia Romaniei nu se confrunta nici cu o criza subprime si nici cu o criza de lichiditate. Nu este corect, insa, sa credem ca suntem izolati, cu o imunitate perfecta, si ca nu vom resimti efectele secundare ale acestor crize. In acest context, consider drept oportuna o reconsiderare a rezultatelor si vulnerabilitatilor economiei romanesti, analizand cele doua componente ale mixului fiscal-monetar.
Componenta de politica fiscal-bugetara si de venituri. Ipoteza de la care se poate pleca este ca in Romania se colecteaza doar circa 70% din totalul veniturilor colectabile la bugetul general consolidat. Prin extrapolarea veniturilor incasate la nivelul primelor 8 luni ale anului 2008 estimam la circa 161 miliarde de lei veniturile care vor fi colectate in 2008. Considerand un PIB de circa 500 de miliarde de lei, veniturile reprezinta circa 32% din PIB.
Luam in calcul o crestere a disciplinei fiscale, masura asumata si posibila, si realizarea unui grad de colectare de circa 90% din total venituri colectabile in 2009, ceea ce impinge veniturile bugetului general consolidat pana la 35% din PIB, avand in vedere o estimare de PIB de circa 590 de miliarde de lei in 2009.
In masura in care cheltuielile bugetare vor avea o dinamica de doar 18% in 2009 fata de 2008, ceea ce echivaleaza cu mentinerea lor la un nivel de circa 37% din PIB, un deficit de 2% din PIB in 2009 este o tinta realizabila.
Componenta de politica monetara. Odata ce conduita prudent-restrictiva a componentei fiscale este asumata si fundamentata, aportul acesteia la constructia mixului fiscal-monetar va fi mai eficient si cu impact mai mare. In acest context, revizuirea perceptiei externe a economiei romanesti este o decizie mai mult decat probabila. Mentinerea cheltuielilor la un nivel de 37% din PIB in 2009, similar cu cel din 2008, si conditionarea castigurilor salariale cu sporul de productivitate vor conduce la eliberarea politicii monetare de sarcina de a substitui prin pargii monetare mentinerea unor restrictii nemonetare.
Revizuirea in sens pozitiv a perceptiei economiei romanesti in plan extern poate redeschide apetitul pentru investitii pe fondul cresterii increderii in functionarea mecanismelor economice.
Acest nou ciclu este semnalizat atat de schimbarea in sens pozitiv a opiniilor analistilor straini (rezervati si sceptici asupra economiei romanesti in ultimele luni), precum si de analiza tehnica a evolutiei cursului de schimb, care indica intrarea in proximitatea zonei de turnura si sustine scenariul unei corectii a evolutiei cursului de schimb euro/leu. Una dintre consecintele celor mentionate mai sus este si reintrarea monedei nationale pe un trend de apreciere fata de moneda euro, urmand comportamentul specific manifestarii efectului de pendul. Atingerea limitelor intervalului tehnic de variatie atrage dupa sine o miscare in sens invers, de corectie.
Acest scenariu a fost probat si in iulie 2007 cand leul a marcat o apreciere excesiva si atins un maxim istoric de
3,11 fata de euro, evolutie corectata relativ brusc (a se vedea evolutia cursului din partea a doua a anului 2007). Nu este de asteptat ca si reactia de corectie a deprecierii excesive sa fie la fel de ampla insa, intr-o prima etapa este probabila o revenire a cursului in proximitatea nivelui de 4 lei/euro sau chiar usor sub acest nivel.
Nu in ultimul rand trebuie spus ca in 2007 deficitul extern a atins un maxim de 13,9% din PIB, iar anul 2008 este anul in care a inceput corectia deficitului extern, estimarile indicand o revenire a acestui indicator catre un nivel de circa
12,5-12,9% din PIB, miscare de corectie care va continua in orizontul urmatorilor 3 ani.
In ceea ce priveste dependenta exporturilor romanesti de piata de desfacere externa, la nivelul anului 2007 raportul exporturi/PIB era de 30% in cazul Romaniei, 41% in cazul Poloniei si 80% sau peste in cazul Cehiei si Ungariei. Un alt indicator relevant in aceasta scurta analiza este gradul de intermediere financiara, care a ramas la un nivel foarte mic, relativ egal cu cel inregistrat in economia Poloniei. In acest context, o reevaluare a rezultatelor economice este necesara si poate conduce la constructia unei perceptii realiste si de actualitate a economiei romanesti atat pe plan intern, cat si pe plan extern.
- Florian Libocor este economistul-sef al BRD-SocGen
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
