Cadrul fiscal aplicabil companiilor mari din România devine tot mai complex. Pe lângă prevederile referitoare la impozitul pe cifra de afaceri, incluse în legea pentru care Guvernul şi-a asumat recent răspunderea în Parlament, Ministerul Finanţelor a publicat în data de 4 octombrie 2023 un alt proiect legislativ care vizează implementarea în România a regulilor stabilite la nivelul Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) privind impozitul minim pe profit la nivel global, începând de la 1 ianuarie 2024. Astfel, apare impozitul suplimentar naţional. Acesta se va aplica grupurilor naţionale şi multinaţionale de companii cu cifră de afaceri consolidată mai mare de 750 milioane de euro pe an. În aceste condiţii, existând deja o directivă la nivel european, autorităţile din România au publicat un proiect legislativ care vizează aplicarea impozitului minim pe profit la nivel global începând de la 1 ianuarie 2024. Care sunt principalele prevederi?
În ultimii ani, odată cu dezvoltarea accelerată a economiei globale, s-a creat o competiţie acerbă între state pentru atragerea investiţiilor, inclusiv cu ajutorul unei componente fiscale, precum acordarea unor facilităţi fiscale şi diminuarea cotelor de impozit pe profit. În acest context, s-a dezvoltat iniţiativa OCDE care vizează asigurarea echităţii fiscale la nivel global, astfel încât profiturile marilor societăţi să fie taxate în ţările din care sunt obţinute.
Încă de acum mai bine de zece ani, OCDE a propus un plan pentru combaterea erodării bazei impozabile şi a transferului de profituri (Base Erosion and Profit Shifting – BEPS), iar ţările, inclusiv România, s-au angajat să implementeze o reformă fiscală bazată pe doi piloni (pilonul I – realocarea parţială a drepturilor de impozitare către statele din care sunt obţinute veniturile, în special pentru giganţii din tehnologie, care stagnează, şi pilonul II – aplicarea unui impozit minim pe profit la nivel global de 15%, care se află în curs de implementare).
Concret, pilonul II din această reformă (Pillar Two) are drept obiectiv principal concurenţa echitabilă între state şi companii, prin asigurarea colectării unui impozit minim de 15% în fiecare ţară în care un grup operează.
Un pas important în aplicarea acestei reforme este adoptarea de către Uniunea Europeană a Directivei 2022/2523 din 14 decembrie 2022, privind asigurarea unui nivel minim de impozitare la nivel global pentru grupurile de întreprinderi multinaţionale şi pentru grupurile naţionale de mari dimensiuni în uniune, care trebuie transpusă de toate statele membre. De asemenea, şi alte ţări, precum Marea Britanie, Elveţia, Canada sau Japonia, au ales să meargă în această direcţie, iar în multe alte state sunt discuţii la nivelul autorităţilor cu privire la acest subiect.
Conform proiectului, companiile multinaţionale vor fi obligate să plătească un impozit de minimum 15% în fiecare ţară în care desfăşoară activitate. Diferenţa dintre impozitul minim şi cel efectiv plătit în jurisdicţiile filialelor ar urma să fie colectată de către statul său de rezidenţă fiscală. Astfel, apare acest impozit suplimentar naţional.
Ce prevede proiectul pentru România?
Proiectul legislativ publicat în data de 4 octombrie 2023 în transparenţă decizională de autorităţile din România este în linie cu prevederile directivei europene şi conţine trimiteri specifice la documentele emise de OCDE pentru interpretarea acestor noi reguli, extrem de complexe. În consecinţă, volumul de informaţii pe care contribuabilii vizaţi, dar şi autorităţile române, trebuie să şi le însuşească în perioada următoare este considerabil, astfel că este nevoie de mobilizare pentru a fi gata la timp pentru aplicare.
Concret, societăţile multinaţionale sau naţionale care fac parte din grupuri care au înregistrat o cifră de afaceri mai mare de 750 de milioane de euro în cel puţin doi ani din perioada 2020-2023 vor datora, începând de la 1 ianuarie 2024, un impozit pe profit efectiv de minimum 15%. Astfel, multinaţionalele care au o rată efectivă de impozitare a profitului mai mică de 15% în România vor contribui la bugetul naţional cu diferenţa până la acest prag.
Primul an de calcul este 2024, iar prima dată de raportare este în iunie 2026
Chiar dacă în ţara noastră cota de impozitare este de 16%, datorită unor deduceri suplimentare (precum deducerea pentru activităţile de cercetare-dezvoltare, scutirea de impozit pe profitul reinvestit, creditul fiscal din sponsorizare sau creditul fiscal pentru achiziţionarea caselor de marcat), cota efectivă poate coborî chiar sub nivelul minim de 15%. Este important de menţionat faptul că şi pentru societăţile care înregistrează pierdere fiscală în 2024 este posibil să apară un impact din perspectiva impozitului minim global datorat, prin urmare este necesară o analiză specifică la nivelul fiecărei societăţi eligibile.
Regulile pe baza cărora se determină cota de impozitare efectivă sunt foarte complexe şi pornesc de la profitul contabil din situaţiile financiare consolidate.
Totodată, sunt prevăzute anumite excepţii, cum ar fi societăţile dintr-un grup care înregistrează în România o cifră de afaceri mai mică de zece milioane de euro şi un profit contabil mai mic de un milion de euro, care nu vor datora un impozit suplimentar. De asemenea, filialele din grupurile care pregătesc deja raportarea CbCR (country-by-country reporting) vor avea parte de un proces simplificat.
În concluzie, impozitul minim pe profit la nivel global (Pillar Two) reprezintă o schimbare semnificativă în peisajul fiscal internaţional, având un impact major asupra modului în care companiile îşi gestionează obligaţiile fiscale şi modelul de afaceri. Societăţile din România care fac parte din grupuri multinaţionale trebuie să se adapteze la această nouă realitate fiscală şi să se asigure că se conformează la noile cerinţe, deloc simple.
