Caută doar în titlu
Opinii

În afară de o şapcă şi dorinţa de a cumpăra armament militar de peste 10 mld. dolari, noi ce vrem de la americani? Dincolo de o poză, care este lista economică şi de investiţii cu care ne ducem la Joe Biden, nu de alta dar să nu ratăm această oportunitate care se deschide pentru România?

Opinie Cristian Hostiuc, director editorial al ZF

După George W. Bush, care ne-a băgat în NATO, noul preşedinte ales al SUA, Joe Biden, este poate cel mai bun lider american pentru România.

Măcar şi prin prisma faptului că până acum acesta a fost de 3 ori la Bucureşti, vizitele având ca miză flancul estic al NATO.

În 1999, ca lider al Partidului Democrat pentru relaţii externe din Senatul SUA, Biden s-a întâlnit la Bucureşti cu Emil Constantinescu, unde şi-a exprimat susţinerea pentru intrarea României în NATO, pe care preşedintele Bill Clinton ne-a refuzat-o în 1997.

În 2009, de data aceasta ca vicepreşedinte al SUA, în primul mandat al lui Barack Obama, a venit la Bucureşti pentru a discuta cu preşedintele Traian Băsescu despre amplasarea scutului antirachetă în România în loc de Cehia.

„A fost o decizie a administraţiei Obama-Biden de a schimba arhitectura scutului antirachetă de la Polonia-Cehia, cum era în faza iniţială, la România-Polonia”, a spus Băsescu într-un interviu pentru Adevărul. El a adăugat că a mai fost o discuţie cu Biden la summit-ul NATO din Ţara Galilor, când americanii au conştientizat faptul că flancul estic al NATO este vulnerabil, iar Obama a anunţat prepoziţionarea de armament greu şi armament de luptă în general, plus muniţie, pe flancul estic, adică în România, Polonia şi Ţările Baltice.

În 2014 Biden a revenit la Bucureşti, tot ca vicepreşedinte a lui Obama, pentru a spune, având în spate un avion Hercules, că ne putem baza pe SUA, vizita de 25 de ore având loc după ce Rusia a invadat Crimeea, declanşând un conflict politic politic şi chiar militar cu Ucraina.

În vizita de atunci Biden, alături de soţia lui, au vizitat Centrul Vechi, unde au stat la masă la un restaurant (cred că era Carul cu Bere).

Deci am putea spune că Biden, cel care a câştigat acum alegerile prezidenţiale din SUA, ştie mai multe despre România decât Obama sau Donald Trump.

Dacă din punct de vedere politic şi militar relaţiile sunt în creştere, din punct de vedere economic relaţiile sunt mult mai scăzute cu SUA.

Americanii sunt al şaptesprezecelea partener comercial pentru România, schimburile comerciale – exporturi şi importuri, depăşind cu greu 2 mld. euro. Exporturile în SUA sunt 1,3 mld. euro, iar importurile de 0,9 mld. euro, noi având un excedent comercial de 400 mil. euro. Ponderea SUA în comerţul exterior al României abia atinge 1,5%. Germania este principalul partener comercial al României cu o pondere de 23% într-un comerţ internaţional de bunuri de 150 mld. euro pe an.

La nivelul investiţiilor străine, până în octombrie SUA se afla pe locul 16 cu ISD-uri de 0,9 mld. euro.

Dar BNR a venit cu un clasament mai detaliat luând în considerare originea acţionarului principal al unei companii. În acest top SUA este pe locul 5 cu investiţii de 5,8 mld. euro, adică 6,6% dintr-un stoc de ISD de 88 mld. euro. Germania şi Austria sunt pe primele locuri împreună cumulând 25% din total.

Multe companii americane au venit în România prin Olanda sau alte jurisdicţii, cu un tratament fiscal mai favorabil.

România se poate mândri cu investiţii americane de la Ford, Oracle, Microsoft, Amazon, P&G, Lufkin, un producător de utilaj petrolier, General Electric, City Bank, marii traderi americani de cereale Plus, Smithfield, unul dintre cei mai mari producători de carne din lume (este adevărat că acum chinezii sunt principalii acţionari de la Smithfield SUA).

Gigantul petrolier Exxon a investit peste 1 mld. dolari în proiectul de gaze din Marea Neagră alături de Petrom dar acum, din păcate, şi-a scos participaţia la vânzare.

Dacă am fi prins Exxonul acum 3 ani în acest proiect când s-a discutat pachetul fiscal pentru acest gen de exploatări, poate că americanii nu ar mai fi dorit să plece.

Bine măcar că ceilalţi americani – Black Sea Oil and Gas continuă acest proiect, unde este nevoie de investiţii totale de peste 2 mld. dolari până a scoate prima moleculă de gaz.

Fondul de investiţii american JC Flowers a cumpărat până acum 2 bănci – Piraeus şi Leumi, mai este în discuţii pentru încă 2 şi încearcă să facă din First Bank un jucător de Top10 pe piaţa bancară românească.

Fondul american de investiţii Blackstone, unul dintre cele mai mari din lume, a cumpărat un pachet de acţiuni din Superbet, liderul pieţei de pariuri sportive din România, pentru 175 mil.euro.

Mai multe fonduri americane de investiţii sunt acţionare la UiPath, cel mai valoros start-up din IT, pornit din România, care a ridicat până acum de pe piaţă, în mai multe tranşe, 1 mld. dolari, fiind evaluat la peste 10 mld. dolari.

UiPath nu mai este de 3 ani o afacere românească, cei doi fondatori români Daniel Dines şi Marius Tîrca ducând fondul la New York în speranţa unei listări la bursa americană care să evalueze compania de RPA - Robotic Process Automation la peste 15 mld. dolari.

Fondul Proprietatea a fost o afacere americană, unde fondul de investiţii Elliott a băgat aproape 600 mil. dolari şi a scos peste 1 mld. dolari.

Din datoria publică a României de 90 mld. euro, probabil că investitorii americani deţin cel puţin 10%.

Câteva fonduri americane sunt acţionare şi la Banca Transilvania, dar fără a fi extrem de vizibile.

Am enumerat doar câteva din investiţiile americane.

Având în vedere distanţa, nu ştiu dacă putem emite mai multe pretenţii în privinţa relaţiilor comerciale de export şi import, dar la nivelul investiţiilor străine directe – ISD am putea cere mai mult de la americani.

Acum este în discuţie proiectul de modernizare şi de construcţie a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, un memorandum de 8 mld. dolari semnat de guvernul Orban cu americanii.

Mai este în discuţie construcţia autostrăzii Gdansk, Polonia – Constanţa, un proiect mai vechi care a fost resuscitat recent de către americani.

Nu ştiu care este agenda economică pentru atragerea de investiţii străine a preşedintelui Klaus Iohannis sau agenda PNL, partid care speră să câştige alegerile din 6 decembrie şi să formeze noul guvern, dar poate se gândesc la o listă mai consistentă.

Dacă tot a luat Iohannis o şapcă de la Trump la pachet cu o factură de 10 mld. dolari pentru achiziţii de armament de la americani, măcar am putea obţine la schimb mai multe investiţii americane în România.

Nu să compenseze achiziţiile de armament, dar poate să vedem mai multe ISD-uri americane la noi.

În vară Microsoft a anunţat că face un centru IT de 1 mld. dolari la Varşovia în Polonia, iar Google pune pe masă 1 mld. dolari în Grecia, la Atena, pentru un centru de cloud.

Eu sper ca agenda preşedintelui şi a guvernului pentru Joe Biden, care sigur nu va întreba unde se află România pe hartă, să fie mai consistentă decât o poză.

Silviu Predoiu, care mai bine de un deceniu a fost directorul operativ ai SIE – Serviciul de Informaţii Externe, a spus într-un interviu cu Ion Cristoiu la Aleph News că dacă ne comportăm ca nişte babuini bineînţeles că vom primi banane.

Când vom începe să cerem altceva de la partenerii de discuţie (SUA este un partener strategic pentru Români – n.r.) o să primim altceva, mai menţionează Predoiu.

Câtă vreme nu definim ce vrem, nu putem emite alte pretenţii.

Prin alegerea lui Joe Biden la Casa Albă, România beneficiază de un culoar politic şi militar foarte bun, dar mai trebuie să ne facem loc şi să cerem şi creşterea relaţiilor economice.

Totul este ca Biden să nu uite de România.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.