Acum, in mijlocul verii, suportam iarasi o miscare "sezoniera" in materie de preturi. Mai exact, suportam noi corectii de preturi, fie administrate, fie neadministrate. Si asta pentru ca nu avem inca, in economia romaneasca, o competitie puternica. Mai are inca forta climatul caldut din sectorul de stat, intretinut indeosebi de companiile cu pierderi, care continua sa traiasca linistite pe seama subventiilor de la populatie si de la micile societati rentabile. Subventii obtinute cu japca, prin inflatie.
Desi, in Romania, inca de acum 16 ani am trecut la liberalizarea preturilor, procesul nu s-a incheiat inca. Si acum, in 2006, mai corectam preturi. Taxa pe viciu, care a indus cresteri la preturile tigarilor si alcoolului in mai si iunie, va inregistra influenta cea mai puternica in luna iulie. In categoria preturilor administrate, in iulie asteptam o scumpire la gaze si o usoara miscare in sus la apa, canal si salubritate. Corectii vor fi insa inregistrate si la unele preturi neadministrate: combustibil, telefon. E firesc, asadar, ca banca centrala sa atentioneze populatia, companiile economice si autoritatile ori de cate ori se largeste cercul presiunilor asupra inflatiei.
Astfel de atentionari, facute public prin vocea guvernatorului BNR, au dat uneori nastere la interpretari prea putin apropiate de sensul lor real. Mai ales in imprejurarile in care au fost scoase din context.
"Cand a avut dreptate?", se intreba un analist, incercand sa inteleaga pozitia guvernatorului Bancii Nationale fata de majorarea deficitului bugetar. In balanta fiind puse doua afirmatii. Una facuta la Bucuresti, la 28 iunie: "In sfarsit, ne putem finanta cheltuielile bugetare din resurse interne". Si alta facuta la Atena, la 29 iunie: "Nu au reusit sa ma convinga (responsabilii din Guvern - n.a.) ca sumele excedentare vor fi cheltuite eficient". Sa judecam. Cele doua afirmatii nu se contrazic. Si, mai ales, ambele sunt adevarate.
Intr-o declaratie facuta presei, la sediul Guvernului, dupa intalnirea cu premierul si cu ministrul de finante, guvernatorul BNR si-a exprimat satisfactia ca suntem in fata unui moment nou: finantarea deficitului din resurse interne. La Atena, in interviul acordat agentiei Bloomberg, a dezvoltat afirmatia facuta la Bucuresti. Subliniez: a dezvoltat-o, n-a schimbat macazul. Precizand ca noile proiecte de investitii, ce vor rezulta din majorarea cheltuielilor bugetare, "reprezinta si o oportunitate pentru bancile din Romania, de a se reorienta de la acordarea unui volum tot mai mare de credite comerciale neguvernamentale catre creditul guvernamental, care inregistreaza o scadere". Unde-i contrazicerea?
A doua afirmatie, care n-are nici o legatura cu prima, se refera la riscurile pe care si le-a asumat Guvernul prin majorarea deficitului bugetar. Inclusiv riscul inflationist, in contextul largirii cercului presiunilor asupra preturilor. Solutia fiind una singura: societatea romaneasca sa nu mai fie preocupata numai de consum, sa-si intoarca fata cu deosebire catre productivitate. Ceea ce presupune mai multa munca, un volum mai ridicat al investitiilor.
La Atena, guvernatorul BNR a reluat o idee pusa in evidenta la Bucuresti: "Am cerut Guvernului sa-si pastreze angajamentul de a utiliza 80 la suta din cheltuielile suplimentare numai pentru investitii destinate integrarii in Uniunea Europeana si invatamantului". O cerere fireasca, facuta cu ochii pe rata inflatiei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
