În încercarea de a se documenta, ZF a trimis întrebări atâtpărţilor implicate în proiect cât şi experţilor de la Gazprom, încalitate de competitori ai proiectelor europene de gaz, şi unorspecialişti independenţi.
"Posibilităţile tehnice pălesc ca importanţă în faţa aspecteloreconomice legate de această investiţie. Nu poţi pur şi simplu săinvesteşti într-un terminal de gaze naturale lichefiate (LNG - n.red.) doar de dragul de a avea unul. Dacă terminalul nu esteîncărcat, înseamnă că ai pierdut banii. Cine ar vrea asta? Şi cătot vorbim de fundamente economice, sunt mai mult aspecte caretrebuie luate în calcul. Pentru ce perioadă cererea este asiguratăşi încărcăturile de LNG garantate şi este această perioadăsuficientă pentru a asigura recu - perarea investiţiei? Nu ar fimai sigur şi mai ieftin să faci rost de aceleaşi cantităţi de gazeprin conducte, salvând astfel costurile de lichefiere şiregazeificare? Are ţara un sistem bine pus la punct de conducteconectate la terminal? Toate aceste întrebări ar trebui să-şigăsească răspunsurile în pieţele locale, nu la Gazprom", audeclarat reprezentanţii gigantului rus, cel mai importantproducător de gaze la nivel mondial care asigură un sfert dinnecesarul de consum al Europei.
"Dorinţa de a lua gaze din altă parte doar de dragul de a le luadin altă parte nu va duce decât la preţuri mai mari, mai puţinăstabilitate şi predictabilitate pentru consumatori. Acesta estescopul Europei?", se întreabă experţii Gazprom
Reprezentanţii Romgaz, companie care face parte din acest proiect,nu au comentat pe baza temei AGRI, precizând că orice informaţietrebuie validată de toate părţile implicate în proiect. Surse dinpiaţă spun că cel puţin la o primă analiză proiectul are o mareîncărcătură politică, mai mare decât cea economică.
"Cine finanţează studiul pentru realizarea terminalului de LNG dinConstanţa? SUA. Cine este interesată ca Georgia şi Azerbaidjanul săiasă cât mai mult din sfera de influenţă a Rusiei? SUA", spun sursedin piaţă.
Oproblemă tehnică
Ideea construirii a două terminale de gaze naturale lichefiate pemalurile Georgiei şi ale României pentru a aduce în Europa gazeazere pe Marea Neagră a fost enunţată pentru prima dată anul acestade către fostul ministru al economiei Adriean Videanu. Astfel, înaprilie, într-o conferinţă de presă, Videanu a spus că ideea celordouă terminale a venit din partea unui comitet deromâni.
Practic, gazele azere ar trebui să ajungă prin conducte în Georgia,unde ar fi lichefiate şi transportate cu metaniere (vase destinatetransportului de LNG - n. red.) până la Constanţa. Aici ar firegazeificate, injectate în conductele de transport şi duse sprealte ţări europene.
Cum acum România şi Ungaria au pus în funcţiune conducta Arad -Szeget care leagă pentru prima dată sistemul naţional de transportal gazelor cu cel din Ungaria, gazele azere au şanse să ajungă înOccident.
Sunt mai multe probleme însă.
"Având în vedere dimensiunile mari ale metanierelor şicaracteristicile geografice ale strâmtorii Bosfor, pot existaprobleme privind tranzitul acestora. Probabil că va trebui purtatenegocieri cu autorităţile turce, astfel încât acestea să permitătraficul acestor nave", spun specialiştii din piaţă.
În Marea Neagră nu sunt deocamdată metaniere, aşa că pentru a seasigura transportul gazelor între Georgia şi România vasele de marecapacitate ar trebui să intre prin strâmtoarea Bosfor.
LNG, darcu ce preţ?
"În general, preţul LNG-ului depinde de factori precum distanţa pecare este transportat. În orice moment preţul gazului ar putea fimai mare sau mic faţă de LNG, iar LNG-ul la rândul său este destulde volatil", mai spune Gazprom.
LNG-ul a fost foarte în vogă în Statele Unite ale Americii, darodată cu descoperirea gazului de şist (gaz conţinut de anumitetipuri de rocă, destul de dificil de extras - n. red.), industriade LNG şi-a pierdut din strălucire, cea mai mare parte acantităţilor fiind redirecţionate către Europa. Fenomenul gazelorde şist a prins însă rădăcini şi pe bătrânul continent, Poloniafiind cotată cu un potenţial imens în ceea ce priveşte aceastăresursă. În acest context, preţul LNG-ului a suferit scădericonsecutive dată fiind reducerea cererii.
Ţinând cont de acest context, marcat de reducerea cererii şi apreţurilor, şi amortizarea investiţiilor în terminalele de LNG seva face mai greu, lucru care ar putea reprezenta o problemă şipentru AGRI.
Estedestul gaz?
În ceea ce priveşte alimentarea cu gaze naturale a proiectului,lucrurile par să fie mai clare.
"Azerbaidjianul are suficient gaz pentru a alimenta AGRI. Este îninteresul ei să îşi diversifice portofoliul de clienţi şi să nudepindă doar de Rusia. În plus, în viitorul apropiat (2015 -2016)va intra în producţie şi Shah Deniz 2 (cea de-a doua fază dedezvoltare a peri - metrului Shah Deniz, cel mai mare dinAzerbaidjan - n. red.), astfel că se va majora cantitatea de gazedispo - nibilă pentru export", spun specialiştii dinpiaţă.
Potrivit celor mai recente date existente, sunt luate înconsiderare trei capacităţi pentru acest proiect: 2 miliarde demetri cubi, 5 miliarde de metri cubi şi 8 mi - liarde de metricubi. Astfel, costul proiectului ar putea varia între 1,2 şi 4,5miliarde de euro în funcţie de capacitate. Companiile implicatesunt Romgaz (România), Socar (Azerbaidjan) şi GOGC (Georgia).Fiecare companie va deţine 25% din proiect ţinând cont de faptul căşi Ungaria şi-a exprimat interesul de a se alătura acesteiinvestiţii.
Estimările specialiştilor din domeniu sunt însă puţin diferite înceea ce priveşte costurile unei astfel de investiţii.
"Pentru fiecare miliard de metri cubi care ar trebui să fietransportat printr-un sistem LNG se investeşte în medie un miliardde euro", spun surse din piaţă, aşa că preţul în cazul în care seva opta pentru capacitatea maximă ar putea fi dublu faţă de celestimat iniţial.
"Până la finalizarea studiului de fezabilitate nu vom şti exactcare va fi capacitatea proiectului şi, implicit, nevoia definanţare. Este adevărat însă că în momentul de faţă este greu deobţinut finanţare pe pieţele externe, având în vedere contextul. Deasemenea, având în vedere că vorbim de un cost al investiţieidestul de important, este posibil ca unele companii implicate înproiect să aibă nevoie şi de garanţii de stat pentru a avea accesla finanţări externe", spun specialiştii.
Câtdurează construcţiile?
Deşi autorităţile locale, în frunte cu preşedintele Traian Băsescu,spun că în următorii trei ani Europa ar putea primi pentru primadată gaze azere prin intermediul AGRI, specialiştii sunt puţin mairezervaţi. De exemplu, au fost necesari 10 ani pentru intrarea înfuncţiune a conductei Arad - Szeged care măsoară 100 de kilometrişi tot de zece ani se vorbeşte şi despre Nabucco, proiect la careconstrucţiile au fost amânate pentru 2012. "Perioada de realizaredepinde de mai mulţi factori, dar în general durează cam doi anipentru construirea unui terminal de regazeificare şi aproape patruani pentru lichefiere", spun experţii Gazprom.
SouthStream, Nabucco sau AGRI
Lansareaproiectului AGRI vine după ani buni de rivalitate între douăgazoducte, Nabucco şi South Stream, iar autorităţile locale spun cădeşi de multă vreme se discută despre cele două proiecte, AGRI vaintra cel mai rapid în funcţiune.
Nabucco este un gazoduct făcut la iniţiativa Uniunii Europenepentru a aduce gaze din regiunea caspică în scopul diversificăriisurselor de alimentare ale statelor membre, pe când South Streameste un proiect susţinut de Gazprom menit să asigure diversificarearutelor de transport a gazului rusesc prin ocolireaUcrainei.
"Orice investiţie de acest tip este gândită pe termen lung şianalizând situaţia următorilor 10-20 de ani nu există niciun dubiucă Europa va avea nevoie de mult mai mult gaz de import. Se poatevedea clar că piaţa lasă loc destul pentru Nord Stream SouthStream, Nabucco, LNG, deci toate aceste proiecte nu pot fi priviteca fiind în concurenţă", spune Gazprom.
Analiştii mai spun că AGRI nu va strica piaţa nici pentru SouthStream şi nici pentru Nabucco. "AGRI, prin prisma cantităţilorpreconizate a fi transportate, este mai mic decât Nabucco şi SouthStream. Intrarea lui în funcţiune nu are un impact semnificativasupra celor două proiecte.
În plus, având în vedere că există însă semne de întrebare privindrealizarea South Stream, acest proiect poate deveni unulcomplementar în raport cu celelalte proiecte din Coridorul Sudic",cred specialiştii.
Ce faceGazprom
Ruşii spun că în ciuda creşterii numărului de proiecte deinterconectare care au ca scop dimunarea dependenţei stateloreuropene faţă de Gazprom, poziţia lor nu esteameninţată.
"Gazprom nu luptă împotriva nimănui. Produce şi comercializeazăgaze. Noi suntem comercianţi, nu luptători şi rămânem legaţi delogica pur economică. Tocmai această logică şi beneficiilereciproce ne-au ajutat ca în urmă cu 30 de ani să stabilim oinfrastructură bună şi proiecte comerciale cu Europa de Vest, înciuda oricăror diferenţe politice. Acum nu putem decât să sprijinimorice tentativă de liberalizare a pieţei şi de creştere asecurităţii, dar acea logică economică nu trebuie dată uitării.Dorinţa de a lua gaze din altă parte, doar de dragul de a le luadin altă parte, nu va duce decât la preţuri mai mari, mai puţinăstabilitate şi predictibilitate pentru cosumatori. Acesta estescopul Europei?", se întreabă experţii Gazprom, care au mai ţinutsă precizeze că "dependenţa" de Rusia nu înseamnă decât 25% pentruEuropa, în timp ce veniturile gigantului rus depind în proporţie de75% tocmai de aceste livrări.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
