Multe dintre reclamele care ne indeamna zilnic sa cumparam un anumit produs sunt, de multe ori, considerate de consumatori deranjante. Si asta nu doar pentru frecventa ametitoare cu care sunt difuzate, mai ales cand nu ne place produsul, ci pentru ca incalca in randul anumitor oameni principii morale, iar in alte cazuri legi sau decizii.
In Marea Britanie, Independent Television Commission a dat de curand publicitatii un clasament cu spoturile care au primit in ultimii 12 ani cele mai multe plangeri din partea telespectatorilor. Dintre primele 12 clasate, cinci au fost difuzate in 2003, nota un studiu care sugera ca advertiserii britanici apeleaza tot mai des la tactici de soc pentru a atrage atentia consumatorilor.
Campaniile pentru Velvet, Take a Break, Foster's si Mr.Kipling au atras 2.234 de plangeri, conform cifrelor date publicitatii de Independent Television Commission (ITC).
Organismul romanesc de reglementare in domeniul televiziunii si radioului, Consiliul National al Audiovizualului (CNA) nu a facut pana acum un asemenea clasament, ideea avand sansa sa fie luata in considerare abia de acum inainte.
De curand, in Romania s-a discutat despre lipsa de decenta a spoturilor la ciocolata Kandia, cele care a fost difuzat la sfarsitul anului 2003, cu aceasta ocazie, membrii CNA amintindu-si ca romanii sunt, totusi, un neam pudic. La CNA au fost primite mai multe reclamatii referitoare la spotul Kandia, toate invocand influenta nefasta asupra copiilor. "De aceea am decis cum sa fie redifuzate variantele spotului, la diferite ore in functie de durata si de continut", a declarat presedintele CNA, Ralu Filip. La inceputul acestei saptamini, tot din cauza unor semnalari venite din partea telespectatorilor, CNA a decis ca si reclama la ziarul "Ziarul" sa fie difuzata dupa ora 22.00.
Un alt spot cu probleme in 2003 a fost cel pentru medicamentele-minune produse de Cozac Plant. In acest caz, la CNA au venit informatii legate de faptul ca spotul ar induce in eroare publicul, profitandu-se de naivitatea acestuia. Potrivit lui Ralu Filip, in privinta acestui spot a fost vorba de informatii incomplete sau chiar false, aparitia unor "pacienti" carora nu li se dadea numele sau unor persoane in halat de medic, ceea ce contravine unei decizii adoptate de CNA. Astfel, Consiliul a intervenit cerand in mai multe randuri modificarea spotului pana cand nu a mai incalcat nici o decizie sau recomandare a CNA.
Si spotul "Cea mai buna echipa", pentru "Gazeta Sporturilor" a primit plangeri la CNA. In acest caz a fost invocat faptul ca au fost folosite pentru a face publicitate unui ziar simboluri nationale, precum imnul sau tricolorul.
"Inocenta", reclama la branza topita Hochland, cea care se incheie cu "Daca ma saruta data viitoare?!", a primit si ea plangeri, telespectatorii "legandu-se'' de faptul ca cei doi copii care apar in spot isi propun sa se sarute "la varste foarte fragede". O alta nemultumire este legata de igiena, unii telespectatori observand ca cei doi mananca branza cu mana, existand posibilitatea sa se imbolnaveasca.
"Sunt tot felul de perceptii ale publicului fata de reclamele care apar la televizor, neasteptate pentru noi, cei din CNA", a spus Ralu Filip. Spre exemplu, acesta a amintit ca au existat semnalari cu privire la spotul "Goool!", la berea Bergenbier, cel in care un microbist se intoarce in goana de la baie pentru ca amicii au anuntat prin urale golul echipei favorite. "Un telespectator s-a plans ca nu mai poate bea bere de cand a vazut in reclama asocierea intre aceasta bautura si urina", a spus Ralu Filip.
Plangerile telespectatorilor nemultumiti de reclamele de pe posturile TV din Romania vin in cea mai mare parte prin telefon sau pe mail, publicul profitand ca datele de contact ale membrilor CNA au fost facute publice prin publicarea lor pe site-ul institutiei www.cna.ro. Alte reclamatii vin prin intermediul scrisorilor.
Stiu romanii ca au posibilitatea sa se adreseze unor institutii specializate pentru a semnala continutul deranjant al unor reclame? "Multi stiu, dar nu suficient", considera Ralu Filip, precizand ca, de fapt, multi concetateni nici nu sunt interesati sa afle. "Nu suntem o populatie care sa fie activa din acest punct de vedere. Exista un procent mic activ, restul stau acasa si injura din fotoliu ceea ce nu le convine", considera presedintele CNA.
Ralu Filip a spus ca vin totusi, in ultima vreme, foarte multe reclamatii legate de acele jocuri in urma carora, teoretic, daca dai mai multe raspunsuri corecte la intrebari aparent simple, poti castiga zeci de milioane de lei. La CNA plangerile care au venit se refera la faptul ca cei care au dat telefon s-au ales doar cu facturi foarte mari. In acest caz, pentru ca nu au fost gasite incalcari ale Legii Audiovizualului, organizatorii acestor concursuri profitand doar de naivitatea unei parti a publicului, CNA a indreptat reclamatiile catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor.
Tot Ralu Filip a apreciat ca va urma un val de nemultumiri legate de asa-zisele concursuri SMS sau de opiniile cerute telespectatorilor pe aceeasi cale. "Telespectatorii incep sa-si dea seama ca aceste SMS-uri nu sunt bune decat pentru televiziuni si pentru companiile de telefonie mobila", a declarat presedintele CNA. "Si acea splitare a ecranului in timpul unor meciuri foarte disputate, pentru a fi intrebati, spre exemplu, ce parere avem despre Chivu sau daca Chivu este mai bun decat Totti este tot o pacaleala pentru public", considera reprezentantul autoritatii romane in domeniul audiovizualului.
Pe langa CNA, plangeri ale publicului cu privire la reclamele difuzate de televiziuni ajung si la Consiliul Roman al Publicitatii (RAC) si la International Advertising Association (IAA), cei care ii reprezinta, de fapt, pe cei care produc spoturile.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
