Cand spui francofonie, te gandesti automat la Franta, la teatru francez, la muzica frantuzeasca, la Edith Piaf sau Alain Delon, dar anul acesta totul s-a schimbat. Francofonie nu mai inseamna Franta, ci Romania, deoarece 2006 este "anul Francofoniei in Romania" si peste 63 de tari francofone din toata lumea vor vorbi limba "romana" in Bucuresti, "micul Paris" al Europei de Est.
"In fiecare an organizam summit-ul francofoniei pe un continent diferit si anul acesta am acceptat propunerea Romaniei da a-l organiza aici. 63 de reprezentanti ai statelor francofone vor veni in Romania pentru a lansa noi proiecte, tema de anul acesta fiind educatia si tehnologia informatiei. Este o propunere romana si fara indoiala ca Romania cu numarul mare de ingineri pe care ii are s-ar putea implica activ in aceste proiecte", declara Herve Bolot, ambasadorul Frantei in Romania. El crede ca odata cu organizarea acestui eveniment, popularitatea Romaniei va creste, deoarece mult mai multi oameni vor intra in contact atat cu partea culturala, cat si cu cea economica a tarii.
"E bine pentru turism, pentru afaceri, pentru cooperare, pentru toti. Vor fi oameni care vor descoperi Bucurestiul pentru prima data, vor merge acasa si vor povesti prietenilor si asta e un lucru bun. De exemplu, ziarele franceze au scris ca publicitatea care s-a facut in jurul summit-ului francofoniei a determinat o crestere a numarului de turisti francezi interesati sa-si petreaca vacantele in Romania", a adaugat Bolot.
Dar limba, cultura sau arhitectura caselor bucurestene nu sunt singurele lucruri care leaga Romania de Franta, partea economica ocupa si ea un rol important. Cu 4.060 de companii franceze pe piata romaneasca si cu investitii straine directe in valoare de 3,5 miliarde de euro, Franta este unul dintre principalii investitorii straini in Romania.
"Daca ne uitam la prezenta companiilor franceze pe piata romaneasca, nu stiu daca valoarea investitiilor in termeni financiari este la fel de importanta, cat participarea acestora la dezvoltarea economiei romanesti. E un adevarat parteneriat. Majoritatea companiilor franceze au venit in Romania odata cu privatizarea societatilor de stat si au investit pentru piata romaneasca si nu pentru relatia cu exteriorul, pentru a exporta. Francezii au facut un pariu pe Romania, si-au asumat un risc si au castigat acest pariu", explica ambasadorul Frantei in Romaniei.
Al patrulea investitor strain, conform calculelor Agentiei Nationale pentru Investitii Straine, Franta ocupa un loc strategic in economia Romaniei, avand companii aproape in toate sectoarele economice, de la constructii, banci pana la industria de retail sau cea auto.
"Atunci cand vorbim despre companiile franceze de pe piata romaneasca, nu stiu daca o prezenta de 4.000 de companii vi se pare suficienta. Desigur, in economie tot timpul este loc de mai bine. Dar eu cred ca atunci cand privim in structura economica si comerciala, companiile franceze ocupa un loc strategic. De exemplu, BRD-Societe Generale este numarul doi dupa BCR, dar rolul pe care l-a avut in mobilizarea investitorilor straini si in peisajul economic romanesc este considerabil", spune Bolot. In opinia ambasadorului Frantei marile societati franceze care s-au instalat in Romania sunt in marea majoritate lideri in sectoarele lor de activitate.
"Sunt nenumarate exemple in acest sens: Renault-Dacia in industria automobilelor, Lafarge in industria cimentului, BRD care chiar daca acum este pe locul doi, pentru mult timp a fost cea mai importanta banca privata de pe piata romaneasca, Orange in telecom, Alstom in domeniul feroviar si electrotehnic, Alcatel in telefonie si electronica, Eu-rocopter in domeniul aeronautic. Vorbim de societati mari. Ca sa nu mai vorbim de piata de retail unde francezii sunt foarte bine implementati cu Carrefour, Cora si acum Auchan. Noi am fost in Europa initiatorii acestui mod de distributie si e normal ca aceste companii sa ocupe un rol important pe piata romaneasca", spune Bolot.
Conform ambasadorului francez, cel putin 600 de milioane de euro sunt investiti sau reinvestiti de catre companiile franceze pe piata romaneasca, acesta fiind un semn al increderii investitorilor straini in economie. Aceasta suma difera insa de calculele ARIS care calculeaza doar transferurile directe de bani, in timp ce Misiunea economica a Ambasadei Frantei, dar si Camera Franceza de Comert, Industrie si Agricultura in Romania include in calculele investitiilor totale si reinvestitiile si investitiile prin imprumuri locale.
"De exemplu, unele companii franceze de retail au investit in extindere prin luarea de credite de pe piata locala. ARIS nu considera aceasta o investitie straina, pentru ca nu vine din strainatate, dar pentru noi este o investitie straina. Si asta este un semn de dezvoltare si de incredere pe piata locala, in institutiile bancare locale si in evolutia economiei romanesti", explica Bolot.
Diferenta dintre metodele de calcul a investitiilor straine explica si de ce conform datelor ARIS, Franta a realizat investitii straine directe totale in valoare de 1,24 milioane de euro, in timp ce reprezentantii francezi spun ca ei ocupa locul doi in topul investitorilor straini cu investitii totale de 3,5 miliarde de euro.
Poate cel mai bun rezultat al investitiilor franceze in Romania este crearea Logan, un concept franco-roman care a cucerit atat pietele din Est cat si cele din Europa de Vest. "Prin Logan, directorul general al Renault din acea perioada a vrut sa regaseasca spiritul unei micute masini mari, populare, dar care poate servi atat ca masina pentru persoanele cu venituri modeste, cat si ca a doua masina pentru o familie cu venituri mari. Chiar daca producatorii nu se asteptau, aceasta masina are succes si in Franta nu numai ca masina de familie, ci si ca masina utilitara, multi francezi asteptand versiunea break", explica Bolot.
Modelul Logan a ajuns la o productie de 250.000 de unitati de la intrarea in productie de serie la Pitesti in urma cu aproximativ 2 ani, conducerea Renault-Dacia neasteptandu-se la o cerere asa mare a conceptului de "masina ieftina".
"Este o reusita a legaturii dintre Franta si Romania, o reusita a inteligentei. A pornit de la o piata. Si-au spus ca exista o piata pentru masini nu prea scumpe, dar care pot fi folosite oriunde si de catre oricine. Loganul este ambasadorul Romaniei cel mai eficient", spune diplomatul francez.
Loganul nu numai ca a crescut popularitatea brandurilor romanesti si vanzarile Renault-Dacia, dar a adus si un numar mare de mici producatori de componente auto, furnizori traditionali ai Renault.
"Cele mari le trag pe celelalte. O intreprindere decide sa investeasca intr-o tara straina in momentul in care este destul de puternica in tara de origine. Compania vine in cautarea pietei, iar Romania ofera o piata destul de mare cu cei peste 20 de milioane de locuitori ai sai", explica Bolot.
In opinia acestuia, piata romaneasca ingreuneaza uneori activitatea investitorilor straini si in special cea a IMM-urilor. "Ce vor investitorii? Siguranta si previziune. Cand faci o investitie pe 5 sau 15 ani, mai ales cand e vorba de o investitie greenfield cum a facut Saint Gobain la Calarasi, e un mariaj pe termen lung. Iar pentru ca aceasta relatie sa reziste in timp, lucrurile trebuie sa fie previzibile."
Ambasadorul francez crede ca principalele lucruri care trebuie imbunatatite sunt politica fiscala, administratia publica si sistemul judiciar, mai ales in ceea ce priveste dreptul comercial.
"Avem nevoie de previziunea politicii fiscale, a mediului de afaceri, a mediului administrativ, a tot ce are legatura cu autorizatiile. Cunosc o uzina la care a durat mai mult racordarea acesteia la utilitati si la soseaua principala decat constructia propriu-zisa a acesteia. Acestea sunt valabile in special pentru IMM-uri, deoarece marile companii pot discuta cu autoritatile, pot avea o o anumita forta fata de administratie. Cand un primar stie ca o companie va investi in orasul sau si va crea 1.000 de locuri de munca, e constient de cat de important e proiectul. Dar, cand e vorba de o companie care creeaza 100-150 de locuri de munca, nu constientizeaza importanta investitiei."
In ciuda acestor probleme care ingreuneaza uneori activitatea investitorilor straini in Romania, Herve Bolot este convins ca aderarea la UE va aduce numai efecte benefice. "E normal ca romanii sa se intrebe ce o sa se intample dupa intrarea in UE. Vreau sa dau doua tipuri de exemple. Primul: noile state membre care au intrat cu 2 ani inaintea Romaniei. Daca analizam cresterea economica si nivelul de investitii straine directe care au venit din UE. Nici unul din aceste state nu regreta. In Romania 60% din investitii vin din UE si acest procent va creste dupa aderare."
Bolot spune ca si companiile franceze sunt mai atrase sa investeasca intr-o tara membra UE, deoarece le ofera o anumita siguranta. "Vad asta din numarul de misiuni economice ale investitorilor francezi. Cand aud ca Romania va intra in UE, acestia vin sa vada ce e in tara. Si asta e un semn care arata potentialul pe care il are Romania ca stat membru al UE in fata investitorilor europeni."
Cresterea numarului de investitori francezi este ilustrata si de cresterea numarului de zboruri operate de compania franceza Air France catre Paris. Astfel, daca in urma cu trei ani, erau doar trei zboruri zilnice pe directia Bucuresti-Paris, acum sunt cinci zboruri zilnice, cu un grad de ocupare de peste 70%.
"Mai am un exemplu, Spania si Portugalia care au intrat in UE acum 25 de ani. Eu compar deseori Romania pe care o consider Spania de acum 25 de ani. Orice investitor strain care a investit in Spania nu a regretat. Pentru ca s-au instalat puternic in Spania cu parteneriate spaniole pentru a oferi produse pietei spaniole. Cel mai important este ca firmele straine sa investeasca pentru piata locala si nu pentru export", explica ambasadorul francez. Nimic nu se obtine usor, iar Bolot considera ca Romania trebuie sa faca multe eforturi pentru a face fata standardelor UE. "Romania a reusit deja acel viraj, acum 15 ani, 80% din comertul exterior era indreptat catre tarile comuniste si acum 80% din exporturi se indreapta catre UE. Este un semn incurajator in ceea ce priveste relatiile pietei romanesti cu statele din UE." Totusi, Bolot considera ca cel mai mare potential al Romaniei este sectorul serviciilor, insuficient de dezvoltat fata de nivelul tarilor membre ale UE.
"Economia poate creste, un factor important fiind rezerva de crestere a serviciilor. Dar romanii au defectul de a se indoi de capacitatile lor. Ei sunt mandri, dar in acelasi timp, pesimisti. Eu sunt optimist pentru romani, dar pentru asta e nevoie de multa munca, de eforturi."
IMM-urile sunt din ce in ce mai active
IMM-urile frantuzesti sunt din ce in ce mai prezente pe piata romaneasca, nu numai in industriile manufacturiere precum cea a confectiilor (Union Textile de Tourcoing, Lainiere de Picardie, Gout), a maselor plastice (Plexirom) sau a mobilei (Mobilux, parte a grupului Parisot ce produce mobila pentru Conforama, IKEA sau Mobexpert), dar si in industria mecanica (Loire Etude Outillage si Ius Outillage din Brasov), electrica (Energom, Bleu Electrique) sau IT&C (Gameloft).
Investitiile micilor companii franceze in Romania s-au amplificat in ultima perioada ca urmare a concurentei la nivel international din parte tarilor emergente, in special a tarilor asiatice. "IMM-urile franceze sunt prezente pe piata romaneasca. Dar cum sunt mai putin celebre, prezenta lor nu e cunoscuta de multa lume. Si totusi, aceste IMM-uri exista", explica Herve Bolot, ambasadorul Frantei in Romania.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
