1. Aţi lansat un nou apel de sprijin, către publicul larg, dar şi către mediul de afaceri, în cadrul campaniei „Împreună facem loc”. Cum se pot implica companiile din România în susţinerea misiunii Habitat for Humanity România?
„Împreună facem loc” este campania noastră de anul acesta şi reprezintă mai mult decât un simplu slogan. De cele mai multe ori, nu realizăm că atunci când un copil, o familie, nu are o locuinţă adecvată, efectul este unul cu ramificaţii adânci. Acel copil nu mai reuşeşte să-şi găsească locul nici la şcoală, nici în parc, dar nici în societate. Pentru ei este nevoie de noi toţi pentru a le face loc. Pentru că totul începe cu un „acasă” în care visurile şi aspiraţiile lor să prindă rădăcini.
Companiile din România se pot implica foarte simplu prin redirecţionarea gratuită a 20% din impozitul pe profit, în baza unui contract de sponsorizare. Mai multe informaţii se găsesc pe website-ul nostru: https://www.habitat.ro/doneaza/20-2/ .
2. Care sunt planurile voastre pentru 2024? Către ce proiecte vor fi direcţionate fondurile strânse în această campanie?
În 2024, vrem să sprijinim cu diferite soluţii de locuire sute de familii. Sunt multiple proiecte. Poate cel mai cunoscut dintre toate este Hope Build, proiectul prin care construim mai multe locuinţe în doar 5 zile, cu ajutorul voluntarilor. Astfel, vom construi două locuinţe la Ţuţora, Iaşi, apoi vom ridica 4 locuinţe în 5 zile la Berceni, Judeţul Prahova, după care ne întoarcem în Moldova, la Zemeş, pentru a mai construi încă două locuinţe. Pe lângă Hope Build, desfăşurăm numeroase alte proiecte de construire de locuinţe, dar şi proiecte de renovări, reparaţii şi reabilitări, în special în sfera de creştere a eficienţei energetice locative. O altă temă de interes pentru Habitat for Humanity România este locuirea socială, iar în 2024, ne dorim o premieră pentru România, respectiv derularea unui program de tip „agenţie de închiriere socială”. Nu în ultimul rând, suntem prezenţi ca partener de locuire în situaţii de urgenţă, ultima noastră acţiune fiind oferirea de soluţii de cazare pentru refugiaţii veniţi în România din Gaza.
Dar cred că nu neapărat proiectele sunt cele care ar trebui să iasă în prim-plan. Pentru că toate aceste proiecte sunt realizate pentru a ajuta familii vulnerabile. Am fost impresionat, de exemplu, de povestea Sofiei, pentru care construim o locuinţă la Ţuţora. Familia ei trăieşte acum într-o locuinţă de doar câţiva metri pătraţi, iar visul unei noi case este unul realizabil dacă se vor strânge fondurile necesare.
3. Cum au afectat schimbările economice şi sociale din ultimul an activitatea organizaţiei? Care sunt provocările pe care le întâmpinaţi în această perioadă?
Ultimii cinci ani cred că au fost anii cu cel mai nebun şi accelerat ritm din istoria recentă. Numai dacă ne gândim la criza Covid-19, la războiul din Ucraina şi criza aferentă a refugiaţilor, la criza energetică, dublată de cea climatică şi prospectul tot mai probabil al unei crize economice – vom avea o dimensiune a provocărilor pe care le întâmpinăm. Toate aceste schimbări ne-au forţat să fim mai agili, mai creativi şi să inovăm. Dacă ar fi să nominalizăm câteva constante al acestor ani sunt nevoia permanentă de a atrage fonduri, dar şi de talente de pe piaţa muncii: doua priorităţi majore ale mandatului meu ca leader al organizaţiei.
4. Care consideraţi că este rolul unei organizaţii non-profit în societatea actuală?
Aş defini rolul unei organizaţii non-profit în 2023 prin două elemente.
În primul rând, cred că niciodată nu a fost mai clar ca acum rolul unei organizaţii non-profit în societatea noastră. ONG-urile au dovedit că pot construi spitale, locuinţe sociale, că pot face acţiuni de curăţenie în toată ţara, sau că pot oferi programe educaţionale de cea mai înaltă calitate. Dar aş merge chiar mai departe de atât. Ca societate, cred că am depăşit acel stadiu de abordare filantropică de tip „feel-good”- „mă simt bine pentru că am donat pentru cauza X”. ONG-urile aduc deja schimbări sistemice în societate, provoacă dezbateri şi reforme legislative şi setează un alt standard de calitate - din păcate, sau din fericire, de multe ori mai înalt decât cel pe care îl are Statul Român.
În al doilea rând, este vorba de un ONG ca partener de încredere. Suntem parteneri pentru Statul Român, pentru că, la finalul zilei, lucrăm de fapt în complementaritate. Fie oferim ceea ce statul nu oferă, fie completăm acolo unde serviciile statului sunt insuficiente. Şi, pe undeva, e normal. Aceasta este, în fond, menirea unor organizaţii non-guvernamentale, aceea de a rezolva probleme sociale. Suntem parteneri pentru mediul de business şi împreună atingem obiective precum cele de ESG sau CSR. Fără fondurile din partea corporaţiilor nu am putea să ne ducem misiunea mai departe. În fine, suntem parteneri pentru donatorul şi voluntarul individual. Dar, poate, cuvântul principal aici nu este cel de partener, ci mai degrabă termenul „încredere”. Pentru că atunci când cineva (o organizaţie de business, un individ sau o instituţie) îţi oferă fonduri, nu este vorba despre bani, de fapt. Este vorba despre încredere. Încrederea că tu, ca ONG, vei şti ce să faci cu fondurile puse la dispoziţie şi că vei face ce ai zis că faci. Şi dacă este o idee centrală cu privire la rolul unei organizaţii non-profit în societatea actuală atunci este aceasta: suntem un veritabil „broker de încredere”.
În acest context, cred că toţi cei care citesc aceste rânduri şi încă se gândesc unde să direcţioneze cei 20% din impozitul pe profit, o pot face cu încredere pentru Habitat for Humanity România.
Iar noi promitem că vom oferi un „acasă” pentru alte câteva sute de familii în nevoie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
