Procesul de transformare a început să prindă formă în ianuarie,când guvernul a liberalizat aşa-numitele profesii închise, unadintre cele mai importante măsuri cerute de UE şi FMI atunci cândau acordat ţării împrumutul de urgenţă în valoare de 110 miliardede euro în primăvara anului trecut.
Circa 150 de categorii profesionale vor fi afectate de noilemăsuri, cum ar fi inginerii, taximetriştii, logopezii, sudorii,notarii, vânzătorii, proprietarii de standuri de ziare sauarhitecţii.
Fiecare dintre aceste nişe profesionale era protejată de unsistem de licenţe şi regulamente care impiedica intrarea pe piaţă acompetiţiei. Rezultatul acestei politici era creşterea preţurilor,dar şi profituri substanţiale pentru cei care operau în domeniilerespective, conform The New York Times.
Când premierul Papandreou a promis să elimine aceste anomalii,s-a confruntat cu opoziţia violentă a celor care şi-au văzut umbritdintr-odată viitorul, dar economiştii spun că liberalizarea vaduce la creşterea PIB-ului cu 10% în următorii cinci ani. Deasemenea, legea va majora rata de ocupare, va atrage investitoristrăini şi chiar va pune frână inflaţiei. O primă măsură în acestsens a fost luată însă în septembrie, când a fost deschisă piaţatransporturilor auto.
"Pe termen lung, va încuraja concurenţa şi va îmbunătăţicompetitivitatea", spune Gikas Hardouvelis, profesor de economie laUniversitatea din Pireu. "Este important că s-a luat aceastădecizie pentru că nu poţi avea segmente ale populaţiei care să ţinăo parte a economiei doar pentru ele. Aceasta este o caracteristicăa unei economii nedezvoltate, iar noi nu mai suntem la acestnivel."
Dar nu toate veştile care vin dinspre Grecia sunt bune.Statisticile arată că în primele două luni deficitul ţării acrescut comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut din cauzaîncasărilor bugetare reduse.
Deficit mai mare
La finalul lui februarie deficitul bugetar ajunsese la 1,03miliarde de euro, faţă de 944 mil. euro, o creştere de 9 procente,statul încasând mai puţini bani din impozitele pe profitulcompaniilor şi pe veniturile populaţiei, dar şi din taxele dedrum.
Executivul elen a înregistrat o victorie importantă şi pe planextern, după ce la începutul lunii a obţinut o îmbunătăţire atermenilor ajutorului extern. Iniţial acesta avea o durată de treiani, iar guvernul elen trebuia să plătească o dobândă de 5% pentrubanii primiţi de la UE şi FMI. La întâlnirea din 8-9 martie lideriieuropeni au hotărât ca perioada de rambursare a creditului săcrească de la trei ani şi jumătate la şapte şi jumătate, iardobânda să scadă cu 1%. Însă, preţul plătit pentru aceste concesii,privatizarea unor active de stat în valoare de 50 mld. euro (faţăde 5 mld. euro stabiliţi anul trecut), este văzut drept mare degreci.
De unde a plecat criza
Totul a început în octombrie 2009, când noul guvern a revizuitdatele privind deficitul bugetar de la 6% la 12,7% din PIB(ulterior ele au mai fost modificate încă o dată, ajungând la15,4%), ceea ce a atras după sine o schimbare la 180 de grade aatitudinii investitorilor.
Agenţiile de rating au tăiat calificativele ţării, astfel căguvernul, ale cărui datorii se ridică la peste 300 miliarde deeuro, s-a văzut nevoit să le plătească investitorilor dobânzi maimari pentru a se putea împrumuta în cele mai tensionate momenteale crizei, acestea trecând de 12% pe an pentru obligaţiunile pezece ani.
Ideea unui ajutor extern a apărut pentru prima dată în lunafebruarie a anului trecut, când liderii europeni au căzut de acordsă vină cu "măsuri ferme şi coordonate" pentru a ajuta Grecia, încondiţiile în care situaţia tensionată în care se afla ţara puneapresiune şi asupra monedei europene.
Dar divergenţele dintre miniştrii de finanţe din zona euro auîntârziat acordarea pachetului financiar atât de necesarautorităţilor elene şi a şi crescut valoarea acestuia.
Dacă în februarie apăruseră zvonuri că Grecia are nevoie de 45mld. euro, în aprilie când ajutorul extern a devenit realitatevaloarea acestuia a ajuns la 110 miliarde de euro.
Acordarea ajutorului a fost întârziată de opoziţia cancelaruluigerman Angela Merkel cu privire la creditele de urgenţă ca urmare aatitudinii ostile a populaţiei care nu dorea ca ţara să plăteascăpentru greşelile făcute de alţii. Nu numai poziţia Germaniei aprelungit agonia Greciei, ci şi negocierile dintre ţările membreale zonei euro, care au fost încetinite de interesele diferite aleţărilor din zona euro.
Măsuri dure de austeritate
Pentru a primi banii, premierul elen George Papandreou a fostnevoit să ia măsuri drastice de austeritate: majorarea vârstei depensionare la 65 de ani atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei,îngheţarea salariilor la stat şi iniţierea unei adevăratecruciade împotriva evaziunii fiscale. De asemenea, al 13-leasalariu a fost eliminat, TVA a crescut de la 21% la 23%,impozitul pe proprietăţi şi accizele la alcool, carburanţi şiţigări au crescut de asemenea.
Aceste măsuri apasă greu asupra economiei, care a scăzut anultrecut cu 4,5%, dar care va reveni pe creştere în a doua parte aanului, ca urmare a evoluţiei bune a partenerilor comerciali aiţării. Per total însă, în 2011 PIB-ul se va contracta cu circa 3%,estimează FMI.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
