♦ Majoritatea jucătorilor din HoReCa au păstrat până recent nivelul TVA la 9% la cafea şi ceai, dat fiind că băuturile se prepară în bar şi, de regulă, se prepară fără zahăr sau îndulcitori. ♦ ANAF şi Ministerul de Finanţe spun că de fapt produsele sunt încadrate la TVA de 19% şi vor să se aplice cota retroactiv de la început de 2023. ♦ Jucători din piaţă: Nu ni s-a spus clar. Am modificat cotele, dar e important să avem dialog şi să nu plătim din urmă, pentru că micii jucători vor da faliment.
Cei mai mulţi jucători din industria HoReCa şi din piaţa de automate de băuturi au aplicat, până la începutul acestei luni, o cotă de TVA de 9% la vânzarea de cafea, ceai, ciocolată caldă, limonadă - băuturi preparate în bar, nu îmbuteliate -, în timp ce la sucuri şi alte băuturi răcoritoare îmbuteliate ce conţin zahăr, îndulcitori sau arome, cota a fost majorată la început de 2023 la 19%, spun actorii din industrie.
„Am trimis încă de la începutul anului mai multe solicitări către autorităţi privind taxarea acestor băuturi preparate în bar, însă până recent nu am primit niciun răspuns. Abia la începutul lunii iunie Ministerul de Finanţe ne-a anunţat că de fapt aceste produse au TVA de 19%”, spun doi actori din HoReCa.
Mai mult, nu doar că ANAF şi Ministerul de Finanţe anunţă că produsele pe bază de cafea şi ceai sunt încadrate la TVA de 19%, ci vor să se aplice cota retroactiv de la început de 2023. De altfel, proprietarii de restaurante şi cafenele spun că în ultima lună, inspectorii ANAF au iniţiat controale la mai mulţi operatori din domeniu pentru a analiza modul în care a fost majorată cota de TVA şi la ce produse, pentru a vedea dacă actorii s-au conformat modificărilor aduse Codului Fiscal din vara lui 2022, cu efect de la începutul lui 2023.
Deşi legea vorbeşte de TVA majorat la băuturile cu zahăr, îndulcitori sau arome, acum aceeaşi cotă de 19% ar trebui aplicată şi la băuturile pe bază de cafea – fie că e vorba de espresso, cappuccino sau flat white - şi ceai, deşi acestea se prepară, de obicei, fără zahăr. El poate fi adăugat ulterior. Iar zahărul, ca produs de sine stătător, are TVA de 9%. Există, totuşi, şi unele băuturi care conţin sirop şi care au astfel zahăr în compoziţie, dar în bună parte piaţa de cafea e dominată de băuturi fără zahăr.
Ca urmare a înştiinţărilor primite, marii actori din industrie spun că au majorat rapid cota de TVA la 19% şi la aceste produse, fapt ce a dus la o scumpire rapidă a cafelei „cea de toate zilele”. Majorările de preţ sunt, în medie, de circa 10%, confirmă pentru ZF unii jucători din industrie.
Aceste noi scumpiri vin pe o piaţă unde un cappuccino, poate cea mai consumată cafea cu lapte în România, ajunsese astăzi să coste 14-18 lei, preţul variind în funcţie de mărime şi de tipul de lapte folosit, cel vegetal fiind mai scump. Spre comparaţie, acum un an, aceeaşi băutură costa 10-14 lei, ceea ce înseamnă o scumpire de 30-50%, în medie. La fel de mult a crescut şi preţul unui flat white, o altă băutură pe bază de cafea şi lapte, doar cu un alt raport de „putere” între cele două ingrediente. E vorba de mai multă cafea şi de mai puţin lapte. Acest preparat este chiar mai scump, ajungând să coste 17-20 de lei în cafenelele de specialitate.
Astfel, aceste băuturi se scumpesc acum din nou, deşi preţurile ajunseseră comparabile cu cele Occident. Anterior, jucătorii din HoReCa puneau scumpirile pe seama creşterilor de costuri pe lanţ. Acum e vorba de TVA mărit.
„Suntem de acord să se aplice TVA de 19%, nu există nicio problemă, dar este important să fim informaţi în mod clar. Dacă se aplică retroactiv această cotă, multe societăţi vor ajunge în incapacitate de plată. Acestea lucrează cu marje mici şi, atunci când trebuie să achite 10% din urmă, firmele nu vor avea resurse financiare suficiente pentru a face faţă plăţii”, spune Radu Savopol, fondatorul reţelei de cafenele 5toGo, cel mai extins jucător din domeniu.
Ministerul de Finanţe nu a răspuns, până la ora transmiterii articolului, întrebărilor ZF legate de ce cotă se aplică pentru ceai şi cafea, dacă s-au emis decizii de impunere retroactive şi cum se explică această confuzie a jucătorilor din piaţă.
Lanţurile mari de cafenele au trecut sau trec în zilele următoare pe TVA de 19% la aceste produse, însă spun că nu înţeleg de ce se întâmplă acest lucru, în condiţiile în care toate produsele necesare preparării se află în sfera de TVA de 9%.
„Nu înţelegem cum poate fi taxat un espresso cu TVA de 19%, cum poate fi taxat un cappuccino cu 19%, deşi cafeaua are TVA de 9%, la fel şi laptele. De ce, dacă combini cele două ingrediente principale, rezultatul trebuie să aibă 19% cotă de TVA? Este de neînţeles. Am trecut la 19%, toată reţeaua a trecut, dar nu înţelegem logica. Legea a fost pentru băuturile îndulcite. Această schimbare va avea un impact extrem de mare în business. Nu ştim cum să facem, încercăm să găsim soluţii, sperăm să primim explicaţii de la ANAF”, spune Vasi Andreică, fondatorul reţelei de cafenele Ted’s Coffe, unul dintre principalii jucători din piaţă.
Aceeaşi cotă de TVA se aplică atât la cafeaua vândută prin intermediul cafenelelor şi restaurantelor, cât şi la cea cumpărată de la automatele de cafea. În piaţă sunt circa 35.000 de jucători şi 80.000 de automate de cafea, băuturi şi alte produse.
Jucătorii spun că au aflat că ceaiul şi cafeaua intră în sfera produselor la care se aplică TVA de 19% în urma controalelor ANAF din ţară. Ei au cerut un punct de vedere de la ANAF, care a făcut trimitere la Nomenclatura Combinată. Conform inspectorilor ANAF, în această nomenclatură, ceaiul şi cafeaua intră în aceeaşi categorie cu băuturile îndulcite sau aromate. Nomenclatura combinată (NC) este sistemul de cod de opt cifre al UE, care se atribuie produselor care circulă în interiorul Uniunii Europene, pentru a se aplica tarife vamale şi a furniza statistici legate de comerţ.
„Nu înţeleg de ce produselor preparate în bar li se aplică aceste coduri. Aceste băuturi nu pot fi trecute prin vamă şi exportate, nu sunt bunuri îmbuteliate”, spune un jucător din HoReCa.
Legea care a mărit TVA-ul pentru băuturile îndulcite sau aromatizate a fost publicată în vara lui 2022, iar cele mai multe prevederi au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023.
„Această lege a fost descrisă ca o taxare a produselor cu zahăr. Legea conţinea o anexă în care se regăseau unele coduri vamale. Orice produs finit de la producător pleacă cu un cod vamal, pentru ca vama să poată aplica o taxare”, spune Mihai Ungureanu, fondator al jucătorului din piaţa de vending O’Fresh şi vicepreşedintele asociaţiei europene a companiilor din piaţa de vending (automate) – European Vending & Coffe Association (EVA).
Nimeni nu s-a gândit că produsele care sunt servite direct în cafenele, automate, benzinării etc. intră în această sferă, adaugă el.
„La solicitarea unor operatori economici pentru clarificare, s-a ajuns la această interpretare că aceste produse să fie taxate cu TVA de 19%. Practic, luăm o pungă de cafea, o râşnim şi adăugăm apă şi este produsul de 19%.”
Deşi este greu de estimat exact ce impact va avea această schimbare pentru HoReCa şi pentru industria de vendig, cu singuranţă el va exista. În HoReCa, cei mai afectaţi vor fi operatorii de cafenele, care îşi bazează activitatea pe aceste produse. În restaurante, impactul va fi mai redus.
În ceea ce priveşte industria de vending, ea este evaluată la circa 300 mil. euro anual.
„Ne aşteptăm la un impact în jur de 7%, iar la nivel de şase luni, jumătate”, a mai spus Ungureanu.
Deşi unii actori economici au majorat recent TVA-ul la băuturile pe bază de cafea şi ceai – e vorba de băuturile preparate în bar -, întrebarea este câţi dintre operatorii HoReCa ştiu că trebuie să facă asta? Iar cei care nu ştiu, cum vor afla?
HoReCa este una dintre cele mai fragmentate industrii local, cu zeci de mii de afaceri care operează câte un punct de lucru în varii colţuri de ţară.
