„Avem probleme structurale pe care trebuie să le adresăm, probleme care ţin de competitivitatea economiei noastre, probleme care ţin de calificările pe care le avem la nivelul forţei de muncă. Trebuie să găsim o altă variantă de a menţine o rată de creştere sustenabilă, care să ajungă în economie, pentru că suntem şi o ţară cu diferenţe foarte mari între oraşele mari şi oraşele mici, avem şi o asistenţă socială importantă la nivelul cheltuielilor.”
Anul 2023 dă semne că ar veni cu o creştere economică mai bună decât cea la care se aşteptau analiştii şi instituţiile europene, însă evoluţia economiei locale de anul acesta trebuie privită cu un nivel de precauţie, indiferent de rata de creştere de 4,8% înregistrată la în trimestrul patru din anul trecut, este de părere Andreea Nica, vicepreşedinte al Consiliului Director al CFA România.
„Trebuie să rămânem precauţi şi să nu ne îmbătăm cu apă rece acum pentru că am avut o creştere economică foarte mare, pentru că avem probleme structurale pe care trebuie să le adresăm, probleme care ţin de competitivitatea economiei noastre, probleme care ţin de calificările pe care le avem la nivelul forţei de muncă. Dacă ne uităm pe un orizont de timp mai îndelungat, economia României nu are cum să menţină astfel de rate de creştere, care sunt peste potenţial şi trebuie să găsim o altă variantă de a menţine o rată de creştere sustenabilă, care să ajungă în economie, pentru că suntem şi o ţară cu diferenţe foarte mari între oraşele mari şi oraşele mici, avem şi o asistenţă socială importantă la nivelul cheltuielilor”, a declarat Andreea Nica în cadrul emisiunii de business ZF Live.
România a avut în T4/2022 o creştere economică de 4,6%, pe serie brută, în timp ce la nivelul întregului an Produsul Intern Brut s-a majorat cu 4,8%, arată datele publicate marţi de INS. Creşterea din ultimul trimestru al anului trecut a fost superioară celei din T3, când economică a avut un avans de 3,8%, an la an. Anterior, Andreea Nica se aştepta la o creştere economică de 2,8% pentru România în anul 2023, însă acum pare că anul acesta va veni cu o evoluţie mai bună decât cele prognozate anterior.
„De altfel, prognoza de toamnă la nivelul Uniunii Europene dădea o creştere de 1,8% pentru 2023 şi mi s-a părut că cea de 2,8% ne ajută foarte mult să facem bugetul pentru 2023, dar va fi greu de atins. Dar acum se fac îmbunătăţiri, şi Comisia Europeană şi-a îmbunătăţit prognoza de creştere. După toată perioada asta în care ne-am reaşezat din perspectiva importurilor, din perspectiva relaţiei cu Statele Unite, cu China, cu războiul de la graniţă, pare că va fi un an mai bun decât ne-am aşteptat şi pe fondul unei pieţe a muncii extraordinar de rezilientă. Pentru că am suportat inflaţia din veniturile pe care le-am produs, am ajustat puţin şi pensiile anul trecut şi am avut şi subvenţii, şi ajutor pentru oameni în această perioadă. Mă aştept ca în 2023 competiţia pentru resurse să fie mai mare”, a completat ea.
Riscul acum este să trecem dinspre a fi foarte pesimişti la a fi foarte optimişti, spune Andreea Nica, adăugând că nu ar relaxa precauţia companiilor care s-au pregătit pentru scenariul cel mai rău pentru anul acesta.
„Trebuie să vedem cum ajunge în economie acest impact al ratelor de finanţare mai ridicate. Vorbim despre o rată de dobândă de politică monetară de 7% în România, 3% în Uniunea Europeană, în zona euro sunt dobânzi ridicate, inflaţia a scăzut, dar în România suntem la 15%, suntem în a doua lună în care vedem că se reversează tendinţa. Trebuie să avem mai multe luni în care să vedem că aceste creşteri de preţuri devin mai puţin puternice pentru că totuşi să ai 15 % creştere a preţurilor faţă de anul trecut, în condiţiile în care anul trecut, în aceeaşi perioadă, aveam deja o inflaţie de 8%, înseamnă că avem preţuri care cresc peste preţuri care au crescut şi în trecut. Faptul că ai o anumită tendinţă în economie nu te poate lăsa pe tânjeală, nu poţi să zici că lucrurile complicate au trecut.”
Ea crede că în acest moment trebuie să fim în continuare atenţi la ce se întâmplă în Uniunea Europeană şi la tendinţele de dezvoltare durabilă şi digitalizare, că nu trebuie să pierdem acest trend.
„Spre deosebire de aceste ţări din Uniunea Europeană unde am văzut rate mici de creştere economică, România se confruntă cu o situaţie specială, are un deficit de cont curent de peste 9% din Produsul Intern Brut pentru anul trecut, are un deficit bugetar de 5,68%, deci foarte, foarte mare, au crescut cam toate costurile şi cheltuielile, au crescut cheltuielile cu dobânzile anul trecut cu 11 mld. lei, datoria publică a rămas constantă.
Deci noi avem nişte circumstanţe diferite faţă de restul ţărilor din Uniunea Europeană şi tocmai de asta e normal să avem şi o rată de creştere mai mare”, explică reprezentanta CFA România.
Această accelerare a creşterii economice în condiţiile în care deficitul de cont curent de aproape 10% din PIB este periculoasă, consideră Andreea Nica.
„Este periculos pentru că depinzi foarte mult de importuri şi nu a fost doar pe componenta aceasta un flux de bani din România, ci a fost şi pe componenta repatrierilor de profituri şi de venituri. Da, a fost nevoie de bani. În România avem foarte multe companii multinaţionale şi aceste companii îşi pot repatria profiturile. Aşa că trebuie să rămânem competitivi”, a concluzionat ea.
