♦ În 2023, bugetul alocat Ministerului Sănătăţii şi CNAS a fost de 78 miliarde lei, dublu faţă de 2015, când au intrat în sistem doar 30 miliarde lei ♦ Roxana Botea, Johnson & Johnson România: „Mai avem de recuperat şi din punctul de vedere al timpului pentru acces la medicamentele inovatoare, dar şi al procentului de medicamente inovatoare care ajung să fie aprobate şi compensate în România“.
Paradoxul din sănătate este că în 2023 bugetul alocat sănătăţii a fost de 78 miliarde lei, adică banii Ministerului Sănătăţii şi ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), ceea ce înseamnă dublare faţă de 2015, când doar 30 de miliarde de lei intrau în sistem prin cele două instituţii.
Din banii care ajung la minister şi la CNAS sunt plătite salariile medicilor, sunt decontate serviciile medicale, medicamentele şi sunt susţinute investiţii.
Banii alocaţi, tot mai mulţi an de an, se văd în starea de sănătate a pacienţilor români şi în serviciile pe care le primesc? Aceasta a fost una dintre temele de la care a pornit discuţia din prima zi a evenimentului ZF Health & Pharma Summit '23. Între performanţă şi supravieţuire în Sănătate.
Evenimentul a fost organizat de ZF în parteneriat cu Pfizer, Antibiotice Iaşi, Arpim, Bondoc & Asociaţii, Bristol Myers Squibb, Johnson & Johnson, Dumagas, EY, Filip & Company, IQVIA, Terapia, Newpharma, Muşat & Asociaţii, UNSAR, PwC, ContentSpeed, Siemens Healthineers, Medicover, Servier, Life Dental Spa, ADEM, Medima, htss, Klintensiv, STADA şi BPT.
Producătorii internaţionali care pun pe piaţă medicamente inovative spun că au în plan să aducă molecule noi şi pe piaţa românească, dar sunt frânaţi de un sistem birocratic stufos în piaţa locală.
În plus, lipseşte şi o analiză în profunzime a nevoilor de tratament pentru pacienţii români astfel încât banii să meargă ţintit spre nevoile de tratemente ale celor mai mulţi pacienţi
„În România este loc de creştere în piaţa de medicamente, este loc de inovaţie, de creşterea diagnosticului. Mai avem de recuperat şi din punct de vedere al timpului pentru acces la medicamentele inovatoare, dar şi al procentului de medicamente inovatoare care ajung să fie aprobate şi compensate în România. Toate medicamentele pe care le aducem în ţară le ţinem disponibile cât de mult timp putem. Chiar şi în momentul în care medicamantele îşi pierd brevetul, încercăm să susţinem accesul pacienţilor la acel medicament“, spune Roxana Botea, Country Director Johnson & Johnson Romania.
Şi Bristol Myers Squibb Romania, o companie americană care are tratamente în special pentru bolile rare în domeniul oncologiei, are cinci molecule care aşteaptă compensare pentru a fi introduce pe piaţa românească, dar lipseşte finanţarea.
„România trebuie să înţeleagă că sănătatea este un domeniu strategic, care nu se poate rezolva de pe-o zi pe alta, un domeniu care are nevoie de investiţii. Cu 6% din PIB suntem foarte departe de o medie europeană“, precizează Cătălin Radu, General Manager, Bristol Myers Squibb Romania.
Despre termenele lungi de intrare a moleculelor de medicamente noi pe piaţa românească a vorbit şi Mirela Iordan, country manager al Pfizer România, care a menţionat că un medicament pentru cancerul la sân a primit decizie de negociere negativă pentru intrare pe piaţa românească.
„Secvenţializarea lansării de produse noi va fi întârziată, având în vedere că aşteptăm o moleculă şi că termenul de 28 de luni de supravieţuire reprezintă un record la un pacient cu cancer metastatic. Vedem o descurajare a informaţiei şi a accesului“, explică Mirela Iordan.
Pe lângă aceste provocări din piaţă, şi deşi în sănătate se adaugă an de an câteva miliarde de lei la buget, anual apar crize de medicamente, pacienţii sunt nevoiţi să cumpere din propiul buzunar tratamentul.
