Faptul că am avut aproape 30 de minişti ai Educaţiei în 30 de ani a dus la fragmentare, incoerenţă şi inconsistenţă în sistemul de învăţământ din România, factori care au avut un efect vizibil asupra rezultatelor şcolare ale elevilor, afirmă reprezentanţii fundaţiei World Vision România.
”În 30 de ani avem aproape 30 de miniştri, lucru ce are impact asupra strategiilor şi asupra implementării strategiilor în educaţie, cu atât mai mult cu cât ştim foarte bine că în România instituţiile sunt foarte legate de oameni şi trebuie să construim instituţiile şi să le consolidăm. Acest lucru înseamnă că ori de câte ori intervine cineva în sistem vine cu propria viziune, cu propriile strategii şi cu propriul aparat. Toate aceste lucruri au dus la o fragmentare, la incoerenţă şi inconsistenţă, lucruri care se văd şi în rezultatele pe care le au copiii”, a declarat Mihaela Nabãr, director executiv, World Vision România, în cadrul unei videoconferinţe.
Managementul sistemului educaţional este fragmentat, politizat, birocratizat, are un nivel scăzut de digitalizare şi nu există o continuitate în abordarea strategică şi aplicarea reformelor. De exemplu, testele naţionale au fost introduse în 2003 şi scoase in 2007, strategia educaţiei şi formării profesionale 2014-2020 nu a avut continuitate în operaţionalizare, monitorizare şi evaluare şi, în prezent, nu avem o analiză a ce anume a fost realizat din această strategie, ce a rămas nerezolvat şi cum se va finaliza, spune studiul – raport al activităţii World Vision România pentru cei 30 de activitate ai fundaţiei.
Vicepremierul Raluca Turcan, prezentă şi ea la evenimentul de lansare al studiului World Vision România, afirmă că efortul unui singur minister nu este suficient pentru a rezolva problemele din sistemul de învăţământ din România.
”Principiile World Vision sunt şi abordarea noastră la nivelul Guvernului. Am încercat să aducem în acest domeniu al pregătirii mai bune a şcolii mai multe ministere. Efortul unui minister nu poate să fie suficient la problemele uriaşe ale educaţiei din România. Educaţia din România nu este percepută la nivel de masă ca o sursă de dezvoltare şi de reuşită în viaţă. Avem excepţii remarcabile, dar la nivel de masă România este în continuare o ţară a decalajelor uriaşe”, a spus Raluca Turcan.
Vicepremierul a adăugat că atenţia Guvernului este concentrată acum asupra evaluării infrastructurii şcolare, asupra evaluării gradului de acoperire cu tehnologie, modului în care sunt pregătiţi profesorii pentru cursurile online şi pe partea de conţinut din sistemul educaţional.
România are cheltuieli publice pentru educatie de doar 2,87% din PIB faţă de o medie europeană de 4,7%. România este a treia ţară din Uniunea Europeană cu cele mai mici cheltuieli publice pentru educaţie din UE, sub 1% (0,97) din PIB. În plus, în România se alocă cel mai mic procent din PIB din Uniunea Europeană pentru învăţământul primar şi preşcolar şi are cele mai mici costuri per elev la nivel european pentru învăţământul primar şi gimnazial, respectiv 966.2 euro, fiind urmaţi de Bulgaria cu 1.592 euro, Ungaria cu 2.169 euro şi Lituania cu 2.500 euro, conform studiului World Vision.
Aproape un milion de copii din România învaţă în mediul rural (958.799), iar 2-3 din şcolile din România sunt localizate în rural. Una din zece şcoli din România este supraaglomerată, mai ales în mediul urban unde sunt afectaţi de fenonemul supraaglomerării 24% din elevi, dar şi în mediul rural unde sunt impactaţi 20% din elevi, conform sursei citate.
