Caută doar în titlu
Eveniment

Vremea bună a dus preţul grâului sub 150 euro/tonă, un minim al ultimilor patru ani

Preţul grâului, un produs cheie pentru afacerile agricultorilor, a co­borât cu 10% în numai o săptămână la jumătatea acestei luni şi a ajuns la o cotaţie medie de 146 euro/tonă la poarta fermelor din România.

Cotaţia este cea mai mică din ultimii patru ani iar scăderea din iulie este al doilea cel mai mare declin în acest interval, fiind depăşit doar de minusul de 17% din perioada similară a anului trecut.

Reducerea preţului grâului pe piaţa cu livrare fizică din România are o tendinţă similară cu cotaţia de pe Bursa de la Paris, aflată de asemenea la minimul ultimilor patru ani.

„Am estimat din înainte de recoltă această situaţie, am riscat şi am semnat contracte înainte de recoltare la 160 euro/tonă. Am vândut 20.000 de tone de grâu şi am mai păstrat 10.000 de tone“, spune Ştefan Poienaru, proprietarul Agrofam Holding, una dintre cele mai mari ferme din sudul ţării. El spune că micşorarea preţului vine şi pe fondul lipsei certificatelor de depozit, instrument care i-ar fi putut susţine pe fermierii spaţii de depozitare şi fără lichidităţi în perioada recoltării.

„La scădere au contribuit şi declaraţiile traderilor privind producţia mare şi disponibilităţile de export, care cred eu sunt fără susţinere, dar şi dispariţia certificatelor de depozit, care au fost scoase dar nu s-a pus nimic în locul lor“, spune Poienaru.

Căderea preţului grâului vine în contextul în care fermierii strâng de pe câmp în prezent cantităţi record dar şi ca urmare a situaţiei pieţei internaţionale, acolo unde marii producători au recolte bogate. În plus, importatorii nu sunt presaţi de lipsa stocurilor astfel că nu grăbesc să accelereze comenzile.

România va avea o recoltă de circa 7,6 milioane de tone de grâu, în creştere cu 2,7% faţă de cea de anul trecut ceea ce înseamnă un record al ultimului deceniu, arată prognoza dată publicităţii în urmă cu două zile de Comisia Europeană. Estimarea este în ton cu cele făcute de americanii de la USDA, dar cu 8,5% sub prognoza din luna mai a traderului Toepfer. Producţiei bune din România i se adaugă şi rezultatele favorabile ale Rusiei, unde recolta va fi de 53 milioane de tone, un vârf al ultimelor trei sezoane iar Ucraina inteţeşte competiţia regională cu o recoltă de 21 milioane de tone.

 

Acestei situaţii i se suprapune şi contextul general al pieţei europene a grâului având în vedere că producţia cumulată a celor 28 de economii din UE va fi un record al ultimilor şase ani iar stocurile de la sfârşitul acestui sezon sunt estimate să fie un vârf al ultimelor trei campanii comerciale.

 

Umiditatea a fost o sabie cu două tăişuri

Creşterea productivităţii la grâu în România şi în alte economii europene a fost generată de luni cu precipitaţii masive în timpul primăverii şi în primele luni de vară.

Ploile au avut însă un rol similar cu cel al unei săbii cu două tăişuri. Pe de-o parte, umiditatea a ridicat productivitatea dar în acelaşi timp a favorizat apariţia dăunătorilor şi a afectat calitatea.

„Cel mai mare surplus de precipitaţii (între 15 iunie şi 18 iulie) a fost înregistrat în regiunea Sud-Muntenia. În ciuda ploilor frecvente şi puternice, care au complicat recoltarea şi care au cauzat pierderi de productivitate şi scăderea calităţii, masa cerealelor de iarnă este mult peste medie ca urmare a condiţiilor meteo favorabile“, se arată într-un raport agricol al Comisiei Europene.

Ploi în exces au pus presiune pe calitatea grâului şi în partea de sud a Bulgariei, în vestul Serbiei, în unele regiuni din sudul Franţei dar şi în nord-vestul Germaniei.

Scăderea calităţii grâului şi pe alte pieţe europene poate reprezenta unul din puţinele motoare de creştere potenţiale pentru fermierii români care au recoltat şi stochează marfa cu specificaţii acceptate de industria de morărit şi panificaţie.

 

Concurenţă mai mare pe pieţele de export

Comercianţii multinaţionali de cereale, cei care pompează lichidităţi în piaţa grâului, concurează pe  pieţe internaţionale care importă în mod tradiţional grâu românesc ce îşi reduc comenzile cu 6% faţă de campania 2013/2014. Scăderea volumului comandat de importatori este dublu faţă de diminuarea volumului disponibil pentru export în UE şi la Marea Neagră.

Această balanţă influenţează negativ preţul în debutul sezonului iar grâul românesc este printre cele mai expuse având în vedere că în ultimele două campanii marfa românească a fost exportată masiv în primele şase luni ale campaniei (iulie-decembrie).

„Am vândut 70% din cantitatea de grâu la momentul recoltării pentru a-mi acoperi obligaţiile financiare. Restul l-am păstrat pentru plata arendei şi pentru sămânţă“, explică Gheorghe Ţuţuianu, proprietarul fermei de 4.000 de hectare Lux Com din Călăraşi.

Strategia traderilor este schitaţă într-o anume măsură şi de poziţia în piaţă a agricultorilor care îşi arată disponibilitatea pentru a renunţa la marfă încă din primele zile ale campaniei comerciale.

Cantităţile mari disponibile într-o perioadă scurtă pe piaţa internă din România oferă traderilor avantaj comparativ faţă de alte origini pe pieţele de deficit.

Situaţia a transformat grâul românesc într-o adevărată vedetă pe piaţa din Egipt în ultimele trei sezoane comerciale. Şi în această vară grâul românesc a rămas competitiv astfel că negustorii de cereale au semnat contracte pentru 660.000 de tone pentru Egipt cu livrare în iulie şi august. Cantitatea înseamnă 16,5% din marfa disponibilă pentru export.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.