LIVE: ZF INVESTIŢI ÎN ROMÂNIA - Ce facilităţi cer noii proprietari de apartamente din partea dezvoltatorilor?
Eveniment

Cum vrea Nicuşor Dan să înverzească Bucureştiul cu banii din PNRR: Marile parcuri vor fi reamenajate, pe centură va apărea o perdea forestieră, iar în spatele stadionului Ghencea va răsări o pădure urbană

♦ Primăria Bucureştiului are opt mari proiecte pentru înverzirea Capitalei, toate incluse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), iar dacă banii nu vin prin PNRR, primăria spune că are şi alte sure de finanţare ♦ De la amenajarea marilor parcuri până la plantarea de păduri urbane, toate sunt pe lista de proiecte în capitala care acum le oferă cetăţenilor săi cea mai mică suprafaţă verde pe cap de locuitor şi este vicecampioană europeană la aerul poluat.

„Pentru crearea de noi spaţii verzi, Primăria Municipiului Bucureşti a prevăzut în lista proiectelor propuse pentru PNRR mai multe intervenţii“, spun reprezetanţii instituţiei.

Astfel, prin banii europeni care ar putea fi accesaţi prin PNRR, plan care încă nu are aprobarea Comisiei Europene, PMB îşi propune amenajarea de 185 de hectare de spaţiu verde nou, prin realizarea unor parcuri noi, scuaruri, grădini publice, păduri urbane, refacerea aliniamentelor stradale pe arterele majore, construirea de centre culturale de cartier sau de baze sportive de cartier pe terenuri proprietatea municipalităţii. Unul dintre proiecte vizează amenajarea Parcului Natural Lacul Văcăreşti şi împădurirea a cel puţin 10 ha de teren în această arie naturală protejată unică în Europa, mai spune PMB.

„Ecologizarea Lacului Morii, reabilitarea şi reamenajarea spaţiului verde din jurul său şi a insulei sale (total amenajat: 200 hectare)“, este un alt proiect al PMB inclus în PNRR. Primăria mai doreşte, cu banii europeni, să realizeze şi o pădure urbană în spatele stadionului Ghencea, cu o suprafaţă totală de 20 de hectare.

În jurul centurii Bucureştiului (A0), proiect încă nefinalizat ar trebui să răsară o perdea foretieră iar salba de lacuri din nordul capitalei ar trebui amenajată şi ea.

Primăria mai doreşte plantarea a 138.000 de arbori pe aliniamentele stradale majore şi alte artere. De asemenea, este vizată reamenajarea şi restaurarea parcurilor Herăstrău, Cişmigiu, Carol, Tineretului, Unirii, Floreasca, Circului, Izvor, Bordei, alte parcuri în administrarea UAT Bucureşti.

Toate aceste proiecte sunt incluse în PNRR, în cadrul Componentei I.2. „Împădurim România şi protejăm biodiversitatea“ iar pentru a accesa banii acestea ar trebui să fie finalizate până în 2026.

„În cazul în care nu se vor obţine fonduri prin PNRR pentru realizarea proiectelor propuse, Primăria Municipiului Bucureşti şi primăriile de sector vor utiliza resursele bugetare locale şi vor căuta soluţii pentru realizarea etapizată a proiectelor prioritare.“ Reprezentanţii PMB mai spun că acţiunile propuse a fi finanţate prin PNRR sunt complementare cu tipurile de investiţii ce pot fi propuse pentru finanţare prin Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă (PODD), Programul LIFE 2021-2027, domeniul Mediu, subprogramul „Natură şi biodiversitate“ şi Programul Operaţional Regional Bucureşti-Ilfov (POR-BI) 2021-2027.

În acest moment, Bucureştiul este capitala europeană cu cea mai mică suprafaţă verde pe cap de locuitor, cu 7,1 metri pătraţi, potrivit statisticilor europene, sub limita minimă setată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, de 9 metri pătraţi, departe de media europeană de 18 metri pătraţi şi chiar sub prevederile naţionale de mediu care cer un spaţiu verde de minimum 26 de metri pătraţi pe cap de locuitor. Sofia sau Budapesta au de două ori mai mult verde, iar locuitorii din Stockholm au de 6 ori mai multe spaţii verzi decât cei din Bucureşti.

În vara anului trecut, Primăria Bucureşti a fost amendată de Garda de Mediu cu 100.000 de lei pentru lipsa Registrului Spaţiilor Verzi, instrument obligatoriu de indexare a spaţiilor verzi, după ce în martie Capitala fusese amendată pentru poluare. La acel moment a reieşit că de fapt Primăria nici măcar nu ştie câte spaţii verzi sunt în oraş, astfel că nici nu se poate pune problema gestionării acestora.

„Primăria Municipiului Bucureşti a realizat Registrul Spaţiilor Verzi al Municipiului Bucureşti în anul 2011, aplicaţie ce se regăseşte pe site-ul Primăriei Municipiului Bucureşti, la secţiunea hărţi. Potrivit datelor rezultate după finalizarea Registrul Spaţiilor Verzi al Municipiului Bucureşti în anul 2011, indicele de spaţiu verde pe locuitor era de 23,21 mp. Din păcate, acest registru a fost realizat impropriu de către fostele administraţii, fiind întocmit doar un inventar al spaţiilor verzi de la nivelul anului 2011, fără ca acesta să fie ulterior actualizat, prin urmare indicele de spaţiu verde pe locuitor nu reflectă situaţia reală“, spun oficialii PMB.

„Greaua moştenire“ va fi însă schimbată prin noile iniţiative, dă asigurări PMB, condusă de Nicuşor Dan, care în octombrie va împlini un an de mandat în funcţia de primar general.

„Astfel, primarul general, Nicuşor Dan, a decis că este necesară reali­zarea unui nou Registru al Spaţiilor Verzi. Prin urmare, Primăria Capitalei a inclus în bugetul pe anul 2021 două proiecte ce vizează acest aspect, respectiv «Realizarea Regis­trului spaţiilor verzi al Municipiului Bucureşti», cu suma alocată de

12,6 milioane de lei, precum şi «Servicii de consultanţă privind evaluarea Regi­strului Spaţiilor Verzi al Munici­piului Bucu­reşti şi identificarea soluţiilor pentru obţinerea unui Registru al Spaţiilor Verzi din Municipiul Bucureşti conform prevederilor Ordinului M.D.R.T. nr. 1466/2010», cu suma alocată de 84.034 lei.“

Astfel, spune Primăria, inventarierea spaţiilor verzi publice va asigura suportul pentru identificarea necesităţilor reale de spaţii verzi la nivelul Capitalei şi la nivelul fiecărui sector şi stabilirea unui plan de acţiune pentru creşterea cantitativă şi calitativă a spaţiilor verzi în Bucureşti.

„În anul 2014 a intervenit o modificare legislativă care prevede că nu pot fi inventariate sau declarate ca spaţii verzi terenurile private, însă acestea erau deja cuprinse în  Registrul realizat în anul 2011.“

Cu cea mai mică suprafaţă verde pe cap de locuitor, Bucureştiul este a doua cea mai poluată capitală din Europa, arată cele mai recente statistici. Pe de altă parte, Bucureştiul este imbatabil la capitolul poluare fonică industrială. „Politicile pentru reducerea poluării aerului au îmbuntăţit acest indicator în ultimele trei decenii. Chiar şi aşa însă, în unele oraşe europene poluarea aerului încă ridică riscuri de sănătate pentru locuitorii lor“, se arată pe site-ul Agenţiei Europene de Mediu. Bucureştiul este unul dintre aceste oraşe problemă, fiind a doua cea mai poluată capitală europeană, după Varşovia, potrivit datelor disponibile.

Până la înverzirea Bucureştiului, una dintre problemele majore este lipsa de îngrijire a spaţiilor verzi existente. Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti administrează parcurile care sunt în responsabilitatea Primăriei Capitalei, iar de întreţinerea acestora se ocupă două companii municipale, respectiv Compania Municipală Parcuri şi Grădini Bucureşti SA şi Compania Municipală întreţinerea Arborilor şi Spaţiului Verde Bucureşti SA, în baza unor contracte din 2018. Atât companiile municipale, cât şi contractele în derulare sunt o altă „grea moşternire“ din mandatul de primar al Gabrielei Firea.

 

Până la înverzirea Bucureştiului, una dintre problemele majore este lipsa de îngrijire a spaţiilor verzi existente. Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti administrează parcurile care sunt în responsabilitatea Primăriei Capitalei, iar de întreţinerea acestora se ocupă două companii municipale, respectiv Compania Municipală Parcuri şi Grădini Bucureşti SA şi Compania Municipală Întreţinerea Arborilor şi Spaţiului Verde Bucureşti SA, în baza unor contracte din 2018. Atât companiile municipale, pe care Nicuşor Dan anunţa la începutul mandatului că le va desfiinţa, cât şi contractele în derulare sunt o „grea moşternire“ din mandatul de primar al Gabrielei Firea.

 

Cum se va înverzi Bucureştiul până în 2026?

Lista proiectelor incluse în PNRR, în cadrul Componentei I.2. „Împădurim România şi protejăm biodiversitatea“ destinate creşterii suprafeţei verzi din Bucureşti

 

1. Amenajarea de parcuri, scuaruri, grădini publice, păduri urbane, refacerea aliniamentelor stradale pe arterele majore, construirea de centre culturale de cartier sau de baze sportive de cartier pe terenuri proprietatea municipalităţii

(Total amenajat: 185 hectare spaţiu verde nou, parcuri noi)

2. Amenajarea Parcului Natural Lacul Văcăreşti şi împădurirea a cel puţin 10 ha de teren în această arie naturală protejată unică în Europa

(Total nou amenajat: 185 hectare)

3. Ecologizarea Lacului Morii, reabilitarea şi reamenajarea spaţiului verde din jurul său şi a insulei sale

(Total amenajat: 200 hectare)

4.Realizarea unei păduri urbane în spatele stadionului Ghencea

(Total de amenajat: 20 de hectare)

5.Amenajarea salbei de lacuri din nordul Bucureştiului

6.Centura Verde a Bucureştiului – perdea forestieră în jurul centurii Bucureştiului (300 hectare)

7.Plantarea a 138.000 arbori pe aliniamentele stradale majore şi alte artere

(Total nou amenajat: 55 hectare)

8.Reamenajarea si restaurarea parcurilor Herăstrău, Cişmigiu, Carol, Tineretului, Unirii, Floreasca, Circului, Izvor, Bordei, alte parcuri în administrarea UAT Bucureşti.

Citește continuarea pe zfcorporate.ro

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.