Sursele de finantare a cresterii pensiilor identificate de ministrul economiei si finantelor, Varujan Vosganian, sunt incerte si nu asigura direct banii necesari pentru aceasta masura, spun specialistii.
"Prin aceasta masura (legea de majorare a pensiilor, n. red.) nu se impoziteaza drepturile de autor, drepturile de proprietate intelectuala sau dividendele. Prin normele metodologice la aplicarea legii vom explicita care sunt categoriile de venituri unde se va aplica CAS", a declarat Vosganian, citat de agentia Mediafax. In urma cu o saptamana, deputatii au votat in unanimitate cresterea cu 43% a pensiilor in 2008 si cu un procent asemanator in 2009.
In legea de crestere a pensiilor, principala sursa de finantare este considerata eliminarea plafonului pentru baza de calcul a contributiilor de pensii, alaturi de includerea primelor si stimulentelor incasate de salariatii bugetari in baza de calcul a CAS. In plus, legea face referire la modificarea bazei de calcul pentru contributiile de pensii de la salariul brut obtinut la venitul brut.
Mentiunea, spune Gabriel Biris, avocat specializat in taxe si impozite, a creat pe piata zvonul ca CAS ar putea fi aplicate la absolut toate veniturile obtinute de persoanele fizice. "Ministrul a vrut astfel sa nege acest zvon de pe piata. Oricum, nu era normal sa se vorbeasca despre contributii asigurari sociale sau de asigurari de sanatate in relatie cu veniturile obtinute din castiguri de capital sau altele asemanatoare", spune Biris.
Despre eliminarea plafonului de cinci salarii medii brute pentru CAS, Vosganian a spus ca aceasta este o masura de "solidaritate" si ca aplicarea acesteia nu va duce la o supraimpozitare a muncii, intrucat cota unica de impozitare va ramane la 16%. "Aceasta masura vizeaza doar 20-25.000 de salariati cu venituri foarte mari", a mai spus ministrul economiei si finantelor. "Nu poti largi baza de impozitare prin cresterea sarcinii fiscale tot pentru cei care platesc respectivele contributii", spune Biris. In opinia lui, toate contributiile, nu doar cea de pensii, ar trebui plafonate ca baza de calcul, pentru a face sistemul contributiilor sociale mai rezonabil si mai usor de acceptat.
Conform estimarilor Finantelor, majorarea pensiilor cu 43% presupune doar anul viitor un efort bugetar de peste 2 mld. euro. Vosganian spune insa ca aceasta suma va fi stransa din "cresterea economica", cresterea numarului de salariati si cresterea salariilor.
Cresterea nominala a PIB va fi de cel putin 10% anul viitor, spune Vosganian, ceea ce ar putea aduce in plus la buget, pentru majorarea pensiilor, 1,1 - 1,2 miliarde de euro. Cresterea numarului de salariati, de minim 2% si majorarea salariilor va asigura inca 500 mil. euro, iar restul de 300-400 mil. euro vor fi asigurate din masurile luate deja in legea de majorare a pensiilor, a explicat Vosganian. Alte sume ar putea fi virate de la bugetul de stat catre bugetul de pensii, sub forma unor subventii pentru majorarea pensiilor, a conchis ministrul.
"Nu se poate face legatura directa intre cresterea economica si majorarea pensiilor. Teoretic, o crestere economica mai rapida decat cresterea cheltuielilor asigura un deficit bugetar mai redus, dar asta nu are neaparat si in mod direct legatura cu pensiile", comenteaza Florin Citu, economist-sef al ING Bank.
"Singurul lucru cert este ca vor creste pensiile si ca vom avea o cheltuiala in plus la buget. Restul lucrurilor, cum ar fi sursele de finantare sau cum asiguram un deficit bugetar cat mai mic, raman o incertitudine", a mai declarat el.
Disputa pe investitiile din energie
Trei firme privatizate din cele opt filiale ale companiei de distributie si furnizare a energiei Electrica nu si-au indeplinit planurile de investitii aferente anului trecut, a declarat ieri ministrul economiei Varujan Vosganian, acuzatii respinse de operatorii privati. "Toate aceste trei companii sunt private, iar sumele restante care se vor reporta in programele de investitii asumate pentru anul acesta se ridica la circa 50 mil. euro", a declarat ministrul, fara a preciza numele celor trei. Reprezentantii CEZ Romania, filiala locala a grupului energetic ceh CEZ in portofoliul careia se afla Electrica Oltenia, spun ca anul trecut programul de investitii asumat a fost depasit cu 13%. "Cu siguranta
ne-am indeplinit programul de investitii asumat", a declarat la randul sau Raffel Volker, directorul general adjunct al E.ON Moldova Distributie, aflata in portofoliul grupului german E.ON Energie. Enel, grupul italian care controleaza Electrica Banat si Electrica Dobrogea, nu a comentat aceasta informatie pana la inchiderea editiei. Chiar si asa, declaratiile CEZ si E.ON le contrazic pe cele ale ministrului, pentru ca nu mai raman decat doua companii private care ar fi putut sa nu realizeze investitiile: Enel Electrica Banat si Enel Electrica Dobrogea. Pentru anul acesta, programul de investitii al celor opt filiale Electrica se ridica la 600 mil. euro. "Astept propuneri din partea companiilor pentru elaborarea unui program de investitii pana in 2012. Acesta s-ar putea ridica la
2 mld. euro", a mai spus Vosganian. In ceea ce priveste masurile pentru asigurarea functionarii sistemului energetic in conditii de seceta prelungita, ministrul a declarat ca unitatile Termoelectrica pe baza de gaz si pacura vor intra in functiune in cazul in care precipitatiile reduse nu vor permite intrarea in functiune a celui de-al doilea reactor la Cernavoda la data programata.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
