Poluarea va deveni mai scumpă în Europa de la mijlocul lunii martie, când va intra în vigoare o măsură a Comisiei Europene destinată „salvării“ pieţei de carbon. În aşteptarea deciziei, preţul certificatelor de emisii, pe care companiile din industrie sunt obligate să le cumpere în funcţie de cât poluează, a crescut deja de la 5 la 7 euro pe unitate în mai puţin de o lună, iar jucătorii de pe piaţă se aşteaptă ca preţul să ajungă la nivel dublu în maximum doi ani.
Planul executivului european este de a amâna licitarea a 400 milioane de certificate sau credite de carbon, în speranţa că o cantitate mai mică disponibilă pe piaţă va creşte preţul poluării şi va determina companiile să investească în măsuri de reducere a amprentei asupra mediului. Măsura va lua efect din luna martie şi va însemna costuri suplimentare pentru companiile industriale care poluează.
„Trendul este bullish. După opinia specialiştilor, va creşte constant preţul certificatelor de carbon. Deja vedem cotaţii de aproximativ 7 euro pe certificat după numai o lună de la tranzacţii sub 5 euro“, a spus Adrian Grigore, managerul ringului de energie, gaze şi certificate CO2 al Bursei Române de Mărfuri (BRM). El a adăugat că aşteptările specialiştilor sunt ca preţul să urce pe piaţă până la 10 euro sau chiar 12 euro, în următorul an sau doi.
Energia din cărbune devine şi mai scumpă
Cei mai afectaţi de scumpirea carbonului vor fi producătorii de energie pe bază de combustibili fosili (cărbune, păcură sau gaze naturale), care de anul trecut sunt obligaţi să-şi achiziţioneze întreg necesarul de credite de carbon de pe piaţă.
„La momentul actual preţul a crescut de la o valoare medie de 4,5 euro/certificat la 7 euro/certificat. Conform analizelor de specialitate, se preconizează o creştere până la 15 euro/certificat, pentru sfârşitul acestui an, ca urmare a retragerii de pe piaţă a celor 400 milioane certificate CO2, începând cu jumătatea lunii martie 2014“, au arătat reprezentanţii Complexului Energetic Oltenia (CEO), cel mai mare producător de energie pe cărbune din România.
Compania, care reuneşte termocentralele pe lignit din sistem, a produs 12 TWh de electricitate în 2013 şi a plătit 225 milioane de lei (51 milioane de euro) pe cele 11,2 milioane de certificate necesare pentru a-şi acoperi emisiile de gaze de seră. O parte a fost cumpărată în licitaţii organizate de Departamentul pentru Energie, iar altă parte de pe BRM, la preţuri cuprinse între 4,5 euro şi 5 euro pe unitate. „Pentru 2014, la o producţie de energie estimată de 15 TWh, vor fi necesare 14,5 milioane de certificate de CO2“, au precizat reprezentanţii CEO. Luând scenariul unei stabilizări a preţului carbonului la nivelul de 7 euro pe tonă în acest an, dar şi cel mai rău caz, prezentat de CEO, al unei scumpiri de până la 15 euro pe tonă, rezultă că producătorul va trebui să plătească în 2014 între 99 şi 213 milioane de euro pe certificatele de emisii.
În plus, scumpirea certificatelor se va reflecta direct în costurile de producţie ale Complexului Oltenia, astfel că un plus de 2 euro la preţul carbonului ar însemna un plus de 2 euro la preţul cu care CEO iese pe piaţă. Compania îşi găseşte deja cu greu loc pe piaţa de energie, oferind megawattul cu 185 lei, în timp ce producători precum Hidroelectrica practică preţuri de 165 lei. Astfel, furnizorii de energie ar putea fi şi mai reticenţi să cumpere energie termo şi să paseze consumatorilor costurile suplimentare ale certificatelor de emisii. „În momentul în care CE Oltenia, de exemplu, va avea un preţ necompetitiv, atunci nu va mai avea răspunsuri la oferte şi nu va putea să vândă energie. În final, consumatorul s-ar putea să nu aibă de suferit decât în situaţia în care aceste costuri ar creşte la toată lumea“, a apreciat Mircea Diaconu, director de furnizare la Transenergo Com.
Pentru unii cost, pentru alţii venit „curat“
În timp ce sectorul energiei din cărbune va suferi din cauza poverii mai mari a taxelor de poluare, industriaşii care şi-au păstrat stocurile de certificate de carbon primite gratuit de la UE în perioada 2008-2012 se vor trezi că stau pe o mină de aur.
De exemplu, ArcelorMittal Galaţi a primit în total peste 56 milioane de certificate în cei cinci ani în care certificatele erau alocate gratuit industriei. De atunci, combinatul siderurgic şi-a redus capacitatea de producţie, cât şi nivelul de poluare, astfel că necesarul curent de credite de carbon este mult mai mic. Compania nu a răspuns întrebărilor ZF privind stocurile rămase de certificate de emisii, însă rapoartele anuale ale grupului ArcelorMittal menţionează că veniturile din vânzarea surplusului s-au ridicat la 93 mil. euro, 220 mil. euro şi 32 mil. euro în anii 2011, 2012 şi, respectiv, 2013.
Ce este piaţa certificatelor de emisii
Piaţa de certificate de emisii, numite şi certificate sau credite carbon, a fost concepută de Uniunea Europeană ca o măsură de a limita emisiile de gaze cu efect de seră din activitatea industrială şi, astfel, încălzirea globală, prin introducerea unui cost suplimentar al poluării.
Ideea era că industria va prefera să investească în măsuri de reducere a emisiilor decât să plătească circa 20 de euro pentru fiecare tonă de dioxid de carbon eliberată în atmosferă. Iniţial, certificatele au fost acordate gratuit industriei, urmând ca după o perioadă de acomodare, aceasta să fie obligată să le cumpere de pe piaţă. Problema este că la stabilirea alocării gratuite pentru fiecare industrie, UE a luat ca punct de referinţă anul 2003.
De atunci multe companii industriale au dispărut, iar cele rămase şi-au restrâns activitatea, nu mai poluează la fel de mult şi astfel nu au nevoie de atâtea certificate de emisii. În consecinţă, supraoferta de pe piaţă a dus la scăderea dramatică a preţului unui certificat, de la circa 20 de euro per tonă de CO2, în prima jumătate a lui 2008, la mai puţin de 5 euro în 2013. La acest nivel, industria nu era suficient de „motivată“ pentru a-şi reduce poluarea.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 28.02.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
