♦ „O multitudine de organizaţii derulează deja şi vor continua şi în 2021 proiecte de eficientizare a afacerii, pentru creşterea productivităţii, pentru automatizarea procesului de producţie ori pentru externalizarea unor activităţi nerentabile.“ ♦ „Atenţia se va îndrepta tot mai mult către dezvoltarea de noi beneficii pentru cei care lucrează de acasă şi ne aşteptăm să vedem abordări tot mai creative dinspre departamentele de HR“.
Piaţa locală a muncii a trecut prin multe încercări în 2020, un an dominat de pandemia de COVID-19. Trecerea rapidă la telemuncă, digitalizarea accelerată, ajustarea nevoilor de personal în funcţie de creşterea sau de scăderea comenzilor au fost câteva dintre provocările pe care angajatorii le-au întâmpinat în procesul de adaptare la „noul normal“ din piaţă.
Companiile au recurs la măsuri precum program flexibil de lucru inspirat din modelul german Kurzarbeit, la şomaj tehnic sau la sprijinul de 41,5% din valoarea salariului oferit de stat pentru angajaţii care s-au întors din şomaj tehnic.
Pentru anul acesta, experţii în resurse umane spun că telemunca va deveni norma pe piaţa locală a muncii, însă vor fi provocări în menţinerea nivelului de productivitate, în reţinerea angajaţilor, iar cuvintele cheie vor fi digitalizarea, automatizarea, simplificarea şi eficientizarea proceselor de business.
Bogdan Gabor, country manager al Lugera, The People Republic şi preşedinte al Asociaţiei Române a Agenţilor de Muncă Temporară (ARAMT) spune că, deşi finalul pandemiei este deja o certitudine, rămân în continuare multe necunoscute legate de când şi cum se va finaliza, astfel că este dificil să anticipăm impactul tuturor măsurilor de la nivel naţional şi internaţional.
„2020 a adus schimbări pe care nu ni le puteam imagina puse în practică la dimensiunea la care am fost forţaţi să o facem, într-un timp atât de scurt. Ne-am mutat din open space în biroul de acasă, fapt care a presupus pentru mulţi dintre noi un efort de adaptare considerabil. Exerciţiul acesta ne-a arătat, însă, care este direcţia pentru joburile viitorului şi ne aşteptăm ca telemunca să ocupe şi anul acesta o parte consistentă din agenda oamenilor de HR. Evident că vor fi în continuare provocări pe toate palierele: de la comunicarea internă şi adaptarea joburilor în vederea menţinerii nivelului de productivitate, până la formarea oamenilor pentru a dobândi competenţele digitale necesare şi retenţia angajaţilor performanţi“, a spus Bogdan Gabor pentru Ziarul Financiar.
În acest context, atenţia se va îndrepta tot mai mult către dezvoltarea de noi beneficii pentru cei care lucrează de acasă şi ne aşteptăm să vedem abordări tot mai creative dinspre departamentele de HR, spune el.
„Munca de acasă nu trebuie văzută, însă, doar ca soluţie pentru perioada aceasta. Ea va fi o formă de lucru pe care tot mai multe organizaţii o vor utiliza în viitor, iar pentru ca aceasta să funcţioneze eficient pe termen lung avem nevoie de o legislaţie coerentă. Sperăm ca aceasta să apară în 2021“, adaugă Bogdan Gabor.
În ultimii ani, funcţia de HR a trecut tot mai mult dinspre tranzacţional spre transformaţional, asumându-şi un rol cu adevărat strategic pentru organizaţii. În acest context, tehnologizarea are o importanţă vitală, iar degrevarea departamentelor de HR de procesele rutiniere devine o necesitate.
„Digitalizarea, automatizarea, simplificarea şi eficientizarea proceselor de business vor rămâne, în consecinţă, cuvintele cheie în 2021.“
Despre evoluţia salariilor în 2021, el spune că trebuie să ne aşteptăm ca organizaţiile să fie mai prudente în evaluarea resurselor.
„Creşterile peste medie pe care le≠am înregistrat în 2020 au fost consecinţa rezultatelor obţinute în 2019. Nu le putem lua, aşadar, ca reper pentru ceea ce se va întâmpla anul acesta. Traversăm o criză mondială fără precedent şi ne aşteptăm ca organizaţiile să îşi evalueze resursele cu mai multă prudenţă. Deşi o parte dintre companii au preferat deja să opteze pentru amânarea acestor modificări salariale pentru cea de-a doua parte a anului sau să îngheţe orice creşteri sau angajări, există şi semnale că salariile vor continua să crească. Ajustările diferă în funcţie de industrie, de poziţia în piaţă a organizaţiei, dar şi de stabilitatea fiecărei companii şi, din estimările noastre, se vor încadra anul acesta între 3 şi 5 procente“, explică reprezentantul Lugera.
Revenirea economică pe care o aşteptăm anul acesta va fi asimetrică şi va continua într-o mare măsură tendinţele conturate anterior, astfel că industriile care vor înregistra cele mai mari creşteri salariale vor fi cele care au fost cel mai puţin lovite de criza cauzată de pandemia de COVID-19.
„Industriile care au fost mai puţin afectate de criză îşi vor menţine creşterea susţinută şi aici ne aşteptăm să apară şi cele mai consistente modificări salariale: IT, pharma, servicii medicale, servicii de curierat, retail şi energie“, concluzionează Bogdan Gabor.
Raluca Pârvu, business manager la BPI Group, companie de consultanţă în management şi resurse umane, spune că în 2021 situaţia sanitară va influenţa major prezenţa salariaţilor la birou.
„Regresia progresivă a pandemiei poate reconfigura din nou peisajul muncii, astfel încât să diminueze telemunca în favoarea reîntoarcerii la birou. Companiile vor căuta soluţii pentru a reclădi motivaţia şi spiritul de echipă, precum şi pentru scăderea nivelului de anxietate cu care toţi ne confruntăm. Ca atare, vor trebui regândite activităţile de resurse umane, precum formarea, teambuilding-urile, internship-urile sau programele de integrare pentru noii salariaţi“, a spus Raluca Pârvu pentru ZF.
O multitudine de organizaţii derulează deja şi vor continua şi în 2021 proiecte de eficientizare a afacerii, pentru creşterea productivităţii, pentru automatizarea procesului de producţie ori pentru externalizarea unor activităţi nerentabile, spune ea.
„Vor rezulta inclusiv ajustări ale numărului de salariaţi, iar aceştia vor trebui sprijiniţi suplimentar prin măsuri active de ocupare. În funcţie de cum vor demara proiectele finanţate din fondurile de redresare a economiei, este posibil să vedem şi câteva noi investiţii, extrem de binevenite pentru multe companii din sectorul construcţiilor.“
Evoluţia salariilor va fi influenţată de creşterea salariului minim pe economie, în condiţiile în care 28-30% dintre salariaţi lucrează pe acest nivel de salariu, crede expertul în resurse umane.
„Creşterea anunţată este de 3%, ceea ce înseamnă o încetinire, dar în acelaşi timp, înseamnă şi o ponderare a avântului populist din anii anteriori, când creşterea salariului minim nu mai era corelată cu creşterea productivităţii. Acest plus 3% va acoperi rata de creştere a inflaţiei.Intră în discuţie de asemenea şi plafonarea veniturilor bugetarilor, ceea ce va influenţa salariul mediu din piaţă, chiar dacă există în continuare o inechitate între câştigurile din sectorul public faţă de mediul privat“, explică Pârvu.
Pentru mediul privat, ea creşteri salariale moderate, între 3-5%, cu vârfuri în industriile care în mod tradiţional conduc competiţia salarială în România.
„Sunt aşteptate progresii semnificative în IT, pe fondul multiplicării proiectelor de digitalizare şi automatizare care vor apărea în multe industrii, dar şi în alte domenii ce pun pe piaţă produse de tehnologie medie sau înaltă, cu valoare adăugată ridicată“, concluzionează Raluca Pârvu.
Raluca Pârvu, business manager la BPI Group:
Vor rezulta inclusiv ajustări ale numărului de salariaţi, iar aceştia vor trebui sprijiniţi suplimentar prin măsuri active de ocupare. În funcţie de cum vor demara proiectele finanţate din fondurile de redresare a economiei, este posibil să vedem şi câteva noi investiţii, extrem de binevenite pentru multe companii din sectorul construcţiilor.
