Scăderea inflaţiei, creşterea economică dezamăgitoare şi perspectivele de risc pentru 2012 vor constitui argumente pentru ca BNR să dea un semnal de relaxare a politicii monetare la şedinţa Consiliului de Administraţie de pe 29 septembrie, iar în trimestrul IV 2011 sau cel târziu în trimestrul I 2012 va începe scăderea dobânzii-cheie cu jumătate de punct procentual, până 5,75% pe an estimează analiştii JP Morgan şi Barclays.
Ei văd dobânda-cheie a BNR coborând în paşi repezi chiar de jumătate de punct procentual, urmând să ajungă la 5% la jumătatea anului viitor.
O perspectivă similară au americanii de la JP Morgan, care tocmai şi-au înrăutăţit prognozele de creştere economică la 1,2% pentru anul acesta, respectiv 1% pentru 2012, şi implicit anticipează că BNR va reduce dobânda-cheie eventual chiar din trimestrul IV al acestui an. Oricum, pentru T 1 2012 prognozează o dobândă de 5,75%, în timp ce pentru finalul anului viitor o văd la 5,25% pe an, adică mai jos cu un punct procentual decât în prezent.
JP Morgan face un adevărat viraj în evaluare pentru că anterior previzionase că BNR ar putea majora dobânda.
Acelaşi scenariu era avansat şi de Erste/BCR, care vedeau dobânda-cheie urcând în prima parte a anului viitor. Între timp, după ce au apărut datele privind evoluţia PIB în T2, s-au răzgândit şi analiştii celei mai mari bănci de pe piaţă, însă nu atât de brutal precum colegii americani: nu mai anticipează creşterea dobânzii-cheie, dar nici scăderi - dobânda ar urma să mai staţioneze la 6,25% şi pe parcursul anului viitor. Aceasta cu toate că BCR prognozează o inflaţie de 3,9% pentru decembrie 2012.
Între aceste două variante - scădere rapidă a dobânzii şi staţionare în 2012 - francezii de la Société Générale prevăd o relaxare uşoară a politicii monetare în prima jumătate a anului viitor, cu o dobândă de 6% pe an. SocGen vede inflaţia la 3,5% la sfârşitul anului viitor şi o creştere economică de 3% anul viitor - una dintre cele mai optimiste prognoze.
De asemenea, RBS vede posibilă o tendinţă de scădere a dobânzii de politică monetară până la 5,5% la sfârşitul anului viitor, însă nu exclude varianta menţinerii nivelului actual de 6,25% pentru încă un an.
Un verdict categoric împotriva ipotezei de scădere a dobânzii BNR vine însă de la ING Bank: "Având în vedere că scăderea din ultima perioadă a inflaţiei are caracter temporar, fiind generată de factori sezonieri, precum şi faptul că sunt riscuri mari ca inflaţia să fie ridicată (mai ales în 2013), credem că aşteptările de reducere a ratei de politică monetară în lunile următoare sunt eronate."
Nicolaie Chideşciuc, economistul-şef al ING, se bazează pe principiul că, potrivit strategiei de ţintire directă a inflaţiei pe care BNR o urmează cel puţin formal, banca centrală trebuie să aibă în vedere evoluţia inflaţiei pe termen mediu, până la 2 - 3 ani în faţă, şi nu a inflaţiei pe termen scurt.
Ca atare, el susţine că este irelevantă pentru evaluarea de politică monetară posibila scădere a inflaţiei chiar şi sub 3% în prima parte a lui 2012.
"O eventuală reducere a dobânzii-cheie ar avea un impact extrem de redus dacă ţinem cont de faptul că ratele de dobandă pe termen scurt din piaţa monetară au fost mai mult de un an în jurul lui 4%; mai mult, nu ar permite decât o inflamare viitoare a preţurilor - în principal pe canalul aşteptărilor - şi ar induce o volatilitate ridicată în PIB."
Şi totuşi la nivelul pieţei se conturează o aşteptare de scădere a dobânzii, astfel încât BNR să susţină şi în mod concret sloganul încurajării creditului în moneda naţională şi implicit să ajute economia care îşi revine foarte lent, atât timp cât inflaţia nu mai constituie o ameninţare atât de mare ca până acum.
"M-aş fi aşteptat mai demult ca BNR să reducă dobânda. Acum chiar nu cred că ar mai avea argumente să nu o facă", spune Sebastian Vlădescu, fost ministru al finanţelor.
Economia a crescut cu numai 0,2% în trimestrul al doilea faţă de primul trimestru, indicând o încetinire neaşteptată. Toate speranţele pentru a doua parte a anului se leagă acum de agricultură, însă va fi greu ca aceasta să susţină dinamica PIB doi ani la rând având în vedere dependenţa majoră de condiţiile meteo.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
