♦ Tranziţia energetică este un deziderat nobil la nivelul Europei, dar problemele legate de echipamente generează un paradox, inclusiv în cazul României, având în vedere că fondurile europene sfârşesc prin a finanţa achiziţii prin care banii ajung în China sau SUA, fără a susţine de fapt economia locală, au subliniat participanţii la cea de-a treia zi a conferinţei ZF Power Summit 2024.
„Politicile, strategiile ar trebui corelate cu potenţialul industriei locale. Eu, la Ministerul Mediului, mă simt uşor deconectat de industria românească. De exemplu, cele 2 miliarde lei pe care le alocăm pentru Casa Verde se duc în final în China, pentru că de acolo aducem panourile fotovoltaice. Şi cei 1,7 miliarde lei din bugetul pe 2023 tot acolo s-au dus. Deci avem aproape 1 miliard de euro, obtinuţi printr-o schemă europeană de vânzare a certificatelor verzi, care rămân într-o mică măsură în Europa“, a declarat ministrul mediului Mircea Fechet.
Aceeaşi situaţie se regăseşte şi în cazul programului Rabla Plus, care finanţează achiziţia de maşini electrice şi ale cărui fonduri ajung în mare parte tot în China şi în mai mică măsură în SUA, în condiţiile în care primele trei cele mai vândute maşini electrice sunt produse în afara României şi UE. „E nevoie de o analiză amplă. Văd o mare diferenţă între un leu care rămâne în România pentru că finanţează bunuri produse local şi un program prin care trimitem bani în afara ţării şi chiar în afara UE. Sunt state din UE care stabilesc mai clar criteriile de finanţare şi de eligibilitate şi care limitează aceste pierderi de capital“, a mai spus ministrul mediului.
Opinia lui este susţinută şi de alt oficial român, Teodora Preoteasa, secretar de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, care atrage atenţia că, fără retehnologizarea Europei şi dezvoltarea unor capacităţi proprii de producţie, ţinta de neutralitate a emisiilor de carbon propusă de Comisia Europeană nu va fi atinsă.
În acelaşi sentiment, companiile prezente la conferinţă sunt de părere că, aşa cum funcţionează acum, strategia europeană de reducere a emisiilor de carbon creează mari probleme industriei, cu atât mai mult cu cât la nivel global regulile jocului sunt diferite.
„Dacă nu se joacă cu aceleaşi cărţi pe masă la nivel global, nu vom ajunge la o piaţă concurenţială corectă. Noi vrem să industrializăm, să deschidem minele, ceea ce vine în contradicţie cu PNIESC, cu ce ne cere UE. Trebuie să vedem cum ajungem la dezideratele UE fără a rămâne fără industrie“, a menţionat şi Lucian Ioan Rus, secretar de stat în Ministerul Economiei.
