Ministerul Transporturilor are în plan să construiască în parteneriat public-privat sau în concesiune proiecte care se apropie de 2 miliarde de euro, printre care renovarea şi administrarea celor mai mari 15 staţii de cale ferată din ţară, metroul între Bragadiru şi Voluntari, terminale intermodale la Suceava şi Olteniţa sau platforme la porturile Constanţa Sud şi Midia, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor puse la dispoziţie de instituţie.
„Investiţiile în infrastructură sunt o prioritate a guvernului, dar şi o oportunitate pentru investitorii străini (prin participarea la PPP sau concesiuni – n.red.)“, a spus ieri ministrul transporturilor Ramona Mănescu, prezentă la un seminar despre parteneriatele public-private în infrastructura de transport, organizat de Ambasada Franţei la Bucureşti.
Deocamdată însă România nu are niciun fel de experienţă în domeniul PPP şi, mai mult, legea care reglementează din punct de vedere juridic astfel de parteneriate între stat şi actori privaţi a fost retrimisă recent Parlamentului de către preşedintele Traian Băsescu, care a obiectat că documentul nu explică suficient de bine motivele pentru care partenerul public, statul, poate renunţa la o companie şi să o înlocuiască cu alta fără a mai organiza o licitaţie publică. În plus, chiar şi dacă motivele sunt definite mai clar, procedura folosită pentru înlocuirea partenerului privat nu este suficient de transparentă.
Pe de altă parte, aproape toate statele din Europa şi-au dezvoltat reţeaua de infrastructură, în special de autostrăzi, prin PPP, de la Marea Britanie la Franţa, Portugalia sau Italia.
Procedura PPP a este folosită de zeci şi zeci de ani, printre proiectele construite de state în parteneriat cu actori privaţi numărându-se şi Canalul Suez şi Canalul Panama, ambele finalizate în secolului al XIX-lea.
Cel mai important proiect de PPP din “curtea” Ministerului Transporturilor, din punct de vedere valoric, este construcţia magistralei 7 de metrou Bragadiru-Voluntari, estimată să coste circa 1,5 miliarde de euro şi să dureze 6 ani, potrivit unor documente puse la dispoziţie de Ministerul Transporturilor. Primul pas cu privire la această linie de metrou a fost făcut în urmă cu doi ani şi jumătate, când Metrorex a semnat un contract de aproape 9 milioane de euro pentru proiectarea şi consultanţa magistralei. Dacă şi atunci se discuta despre varianta construcţiei în PPP a acestei linii de metrou, ulterior proiectul a intrat într-un con de umbră şi nu au mai existat referiri la acesta.
Magistrala 7 va face legătura între zona centrală a Capitalei şi cartierele Alexandriei-Rahova, în sud-vest, şi Obor-Colentina, în nord-est. Linia va avea o lungime de aproximativ 25 de kilometri, 30 de staţii, un depou şi o parcare.
România are în derulare în prezent un singur proiect de anvergură în concesiune, cel de construcţie a autostrăzii Comarnic-Braşov, care ar urma să fie realizat de francezii de la Vinci, austriecii de la Strabag şi grecii de la Aktor. Statul a mai încercat de două ori în ultimul deceniu să construiască această autostradă în concesiune sau parteneriat public-privat, dar de fiecare dată procedura a eşuat. În prezent, guvernul vrea să pornească lucrările pentru construcţia acestei şosele, care va costa circa 1,8 miliarde de euro, cel mai târziu în aprilie. Deocamdată însă contractul de concesiune nu a fost semnat, potrivit celor mai recente informaţii.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.02.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
