Investiţiile străine directe nete au crescut anul trecut pentru prima dată de la începerea crizei, avansul fiind de 18,7%, la 2,138 mld. euro, potrivit datelor definitive publicate de BNR şi INS, în condiţiile în care estimările iniţiale indicau o scădere cu 11% comparativ cu 2011, la 1,6 mld. euro.
Investiţiile străine directe în S1 2013 au fost de 660 mil. euro, în scădere cu 19,3% faţă de perioada similară a lui 2012 – raportat însă la estimarea iniţială de 1,6 mld. euro pe parcursul lui 2012. Prăbuşirea este şi mai adâncă dacă ne raportăm la cifra reevaluată a investiţiilor străine în 2012, dar nu au fost comunicate date pentru nivelul lunar al investiţiilor.
Participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 795 mil. euro în 2012 (nivel rezultat prin diminuarea participaţiilor la capitalul firmelor, în valoare de 2,676 mld. euro, cu pierderea netă în sumă de 1,881 mld. euro), iar creditele intragrup 1,343 mld. euro, indică datele BNR. Datele preliminare anunţate în februarie de BNR consemnau o scădere a investiţiilor străine directe atrase de România la 1,6 mld. euro, reducerea fiind de 11% faţă de nivelul de 1,8 mld. euro din 2011.
În anul 2012 investiţiile greenfield au înregistrat un nivel foarte redus, de numai 18 mil. euro, iar investiţiile din categoria fuziuni şi achiziţii au avut un impact negativ de 5 milioane euro. Ponderea predominantă în fluxul participaţiilor la capital în 2012 este reprezentată de dezvoltările de firme, cu o valoare de 2,663 mld. euro, respectiv 99,5% din participaţii.
Soldul investiţiilor străine directe a ajuns la finele anului trecut la 59,126 miliarde de euro, din care 39,3 miliarde de euro participaţii la capital, inclusiv profitul reinvestit (66,4%) şi 19,86 miliarde de euro credit net primit de la investitorii străini (33,6%).
Din punctul de vedere al orientării pe ramuri economice, investiţiie au vizat cu precădere, până la finalul anului 2012, industria prelucrătoare (31,3% din total). În cadrul acestei industrii cel mai bine reprezentate ramuri sunt prelucrare ţiţei, produse chimice, cauciuc şi mase plastice (6,7% din total), industria mijloacelor de transport (5,4%), metalurgia (4,9%), industria alimentară, a băuturilor şi tutunului (3,7%) şi ciment, sticlă, ceramică (2,8%).
Pe lângă industrie, activităţile care au atras importante investiţii străine sunt intermedierile financiare şi asigurările (18,5% din total), comerţul cu amănuntul şi cu ridicata (11,4%), construcţii şi tranzacţii imobiliare (9,2%), tehnologia informaţiei şi comunicaţii (4,8%).
Imobilizările corporale şi necorporale, cu un sold la finele anului 2012 în valoare de 27,412 miliarde de euro, reprezintă 46,4% din soldul total al investiţiilor, ceea ce conduce la un grad semnificativ de stabilitate al investiţiei străine directe, se arată în comunicatul BNR.
Din punct de vedere teritorial, regiunea Bucureşti-Ilfov a atras 60,6% din investiţii, alte regiuni de dezvoltare beneficiare fiind Centru (7,8%), Vest (7,6%), Sud-Muntenia (7,2%) şi Sud-Est (5,5%).
Autorii studiului menţionează că localizarea teritorială a investiţiilor s-a realizat după sediul social al firmelor, ceea ce nu corespunde întotdeauna cu locul de desfăşurare a activităţii economice.
Primele patru ţări clasate după ponderea deţinută în soldul investiţiilor sunt Olanda (22,4%), Austria (18,5 %), Germania (11%) şi Franţa (8,9%), ierarhie neschimbată din anul 2009.
„Activitatea întreprinderilor investiţie străină directă, în ansamblul ei, are un impact pozitiv asupra comerţului exterior al României, contribuţia acestora la exporturile de bunuri fiind de 70,3%, în timp ce la importuri - de 62,6%“, menţionează sursa citată.
Investiţiile străine atrase de România au înregistrat un trend descrescător începând cu sfârşitul anului 2008.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 01.10.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
