Arieratele raman o problema persistenta in economia Romaniei, iar stergerea datoriilor marilor companii de stat nu rezolva aceasta problema, pentru ca platile restante continua sa se acumuleze, arata un studiu al Comisiei Europene.
Conform acestuia, disciplina financiara continua sa fie problematica in cazul companiilor locale. Cele mai multe arierate sunt inregistrate in relatiile dintre companii, care nu-si platesc datoriile intre ele, urmate de datoriile catre stat si cele catre sistemul bancar.
Persistenta datoriilor istorice si a platilor restante are in acest mod un impact semnificativ asupra bugetului, dar si asupra situatiei financiare a multor companii, spune Jakob Wegener Friis, expert al Comisiei Europene si autorul raportului privind Romania.
Totusi, anul trecut a fost primul de dupa Revolutie in care firmele nu au mai acumulat arierate noi, ba chiar au si platit din cele mai vechi, arata studiul Comisiei Europene. Daca majoritatea firmelor nu au acumulat restante noi catre sistemul bancar inca din 2002, arieratele noi in relatia dintre firme au scazut sub zero pentru prima oara. In acelasi mod, firmele nu au mai acumulat datorii restante nici catre bugetele statului.
Tendinta de reducere a platilor restante este vizibila inca din 2003, dar a accelerat de atunci, noteaza studiul citat. Arieratele raman mai ridicate in cazul companiilor de stat, care sunt si mai putin profitabile decat cele private si au si probleme financiare mai des decat acestea.
Arieratele devin astfel o adevarata sursa de finantare, atat pentru firmele de stat, cat si pentru cele private, din moment ce creditorii (altii decat statul roman) tolereaza aceasta practica, arata studiul. De asemenea, persistenta arieratelor incetineste procesul de privatizare si de restructurare a economiei, pentru ca acestea trag in urma situatia financiara a multor companii.
Din acest motiv, statul alege sa stearga din cand in cand din datoriile marilor regii, practica des intalnita mai ales pana in 2004. Chiar si de atunci, insa, statul a reluat practica stergerii datoriilor. Un exemplu in acest sens il constituie cazul Termoelectrica, unde statul roman a sters datoriile de peste 1,2 miliarde de euro ale celui mai mare debitor la buget, fara sa prezinte un plan clar de restructurare sau privatizare.
De altfel, stergerea datoriilor nu rezolva problema arieratelor, pentru ca nu imbunatateste disciplina financiara, spune autorul studiului. Ca exemplu, statul a sters in prima jumatate a anului 2004 aproape jumatate din datoriile restante ale companiilor la buget. In pofida acestei reduceri, arieratele catre bugetul public au continuat sa creasca imediat dupa aceasta exonerare a multor companii.
La nivelul anului trecut, cea mai mare parte a arieratelor erau consemnate in relatia dintre firme (10% din PIB), fiind in primul rand vorba despre facturi neplatite la utilitati. Arieratele catre sistemul bancar erau de circa 1% din PIB, platile restante de contributii sociale erau de 6% din PIB, iar salariile neplatite acopereau inca 4% din PIB.
Studiul mai precizeaza ca monitorizarea stricta a marilor datornici la bugetul public, precum si o serie de executari silite intreprinse in ultimii ani au ajutat la cresterea disciplinei financiare, dar ca aceasta mai are inca mult de recuperat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
