Preşedintele Traian Băsescu a spus la Pro TV că, în opinia sa, îndeplinirea punctelor din acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu este „atât de negativă“ cum este prezentată în presă: „Nu e atât de negativă cum o aud în presă. Eu cred că boardul FMI va constata îndeplinirea în cea mai mare parte a criteriilor stabilite de comun acord cu Guvernul României şi va valida încheierea celui de-al doilea acord“.
Băsescu a spus că el susţine încheierea de către România a unui nou acord. Întrebat despre care vor fi obiectivele acestui nou acord, dacă vor aduce noi măsuri de austeritate, şeful statului a răspuns că România nu mai este în perioadă de austeritate. „Nu austeritate, că România nu mai este în perioadă de austeritate. Faptul că Guvernul nu creşte salariile şi pensiile nu înseamnă că România este în austeritate. Dar eu aş spune că România a trecut la faza la care drămuieşte mai corect banii publici din punct de vedere al populismelor“, a afirmat Băsescu.
Totodată, preşedintele a spus că nu este „atât de pesimist cu privire la evoluţia economiei româneşti“, având în vedere perspectiva unui an agricol bun şi crearea de noi locuri de muncă prin ajutoarele de la stat pentru investiţiile directe în economie.
Scrisoarea de intenţie datată 10 iunie, transmisă săptămâna trecută de Guvern către FMI - înainte de ultima evaluare a acordului în board-ul Fondului – relevă că România a ratat ţintele indicative stabilite pentru cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, cele privind arieratele autorităţilor locale şi arieratele întreprinderilor de stat. Principalele precondiţii pentru încheierea acordului cu FMI sunt achitarea arieratelor de către autorităţile locale şi privatizarea CFR Marfă, operaţiune de vânzare neîncheiată până la acest moment.
Consiliul director al FMI va analiza pe 26 iunie dacă România a îndeplinit precondiţiile pentru finalizarea cu succes a acordului cu instituţia finaciară, iar în cazul unei evaluări negative înţelegerea va expira de facto.
Premierul Victor Ponta a declarat recent că problema arieratelor nu este rezolvată, arătând însă că aceasta poate fi soluţionată până când se reuneşte board-ul FMI.
Board-ul FMI a aprobat în martie extinderea cu trei luni, până în luna iunie, a acordului cu România astfel încât autorităţile de la Bucureşti să aibă timp să îndeplinească obiectivele asumate în relaţia cu instituţia financiară.
Guvernul a anunţat că intenţionează să încheie un nou acord cu FMI în vara acestui an. România are în derulare un acord preventiv cu FMI şi UE de 5 mld. euro, fonduri care sunt accesate doar în caz de necesitate. În luna ianuarie o misiune comună a experţiilor internaţionali a negociat cu Guvernul mai multe măsuri de reforme structurale şi privatizări care ar urma să fie implementate pentru ca înţelegerea să poată fi încheiată, cu o întârziere de trei luni faţă de programul iniţial.
Actualul acord a fost parafat în primăvara anului 2011, odată cu închiderea înţelegerii începute în 2009.
Ţinte ratate
Ţintele indicative stabilite pentru cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, arieratele autorităţilor locale şi arieratele întreprinderilor de stat.
La companiile de stat monitorizate în cadrul programului cu FMI, arieratele s-au situat la finele anului 2012 la 2% din PIB, peste plafonul indicativ din program stabilit la 1,5% din PIB, în principal din cauza acumulării de noi arierate în companiile feroviare de stat.
Guvernul admite că nu a îndeplinit nici criteriile legate de plafonul activelor externe nete, plafonul soldului total al bugetului general consolidat şi limita cheltuielilor primare curente ale bugetului general consolidat.
România solicită derogări pentru criteriile de performanţă neîndeplinite.
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 17.06.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
