♦ Centralele pe cărbuni de la CE Oltenia ar putea fi menţinute în funcţiune dincolo de 2026, din cauza întârzierii cu care au pornit cele două proiecte pe gaze pe care compania şi le doreşte ♦ Hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti este doar unul dintre proiectele de stocare de care România are nevoie, în ideea în care miile de megawaţi regenerabili, intermitenţi vor deveni realitate ♦ Tehnologia SMR, a reactoarelor mici modulare, este o carte pe care România pariază în continuare, chiar în ciuda eşecului NuScale din SUA ♦ CfD-urile vor fi lansate anul acesta sau cel târziu la începutul anului viitor şi în loc de 1.000 MW pe eolian nu este exclus ca schema să fie aplicată pentru 500 MW eolian, restul până la 2.000 MW fiind solar ♦ Costul schemei pe 15 ani este de 3 miliarde de euro, România încercând să facă rost de bani din Fondul pentru Modernizare, o premieră la nivel european ♦ Energia trebuie înainte de toate să fie sigură ♦ Acesta fiind contextul, România ar trebui să aibă în primăvara anului viitor o nouă strategie energetică, un document de viziune, nu o listă de proiecte, a precizat Sebastian Burduja, ministrul energiei, în cadrul videoconferinţei Deloitte/ ZF Instrumente de finanţare pentru energia verde. Cum alegi între CfD-uri, PPA-uri sau granturi pentru un business case solid?
Tranziţia energetică, dincolo de oportunitatea imensă pe care o aduce pentru România, vine la pachet cu o serie de provocări legate de atragerea finanţărilor fără precedent, siguranţa sistemului, implementarea proiectelor şi a schemelor de sprijin adiacente. Dar obligaţia de a trece pe „verde” nu va fi mai importantă decât siguranţa alimentării şi accesibilitatea, a spus Sebastian Burduja, ministrul energiei, în cadrul unei intervenţii la videoconferinţa Deloitte/ ZF Instrumente de finanţare pentru energia verde. Cum alegi între CfD-uri, PPA-uri sau granturi pentru un business case solid? În acest context, România încearcă din nou să aibă un proiect de strategie energetică adaptat momentului, după multiple încercări eşuate.
„În primul rând România nu are în acest moment o strategie energetică aprobată. Au fost mai multe încercări din 2016 până în prezent pentru a da României un asemenea document de viziune. Ne-am propus ca până în primăvara anului viitor să avem strategia energetică naţională. Va fi o strategie suplă, mai degrabă un document de viziune.”
