În timp ce firmele de colectare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje se tem că statul vrea să le naţionalizeze, preşedintele comisiei care le dă avizele de funcţionare spune că nu are informaţii despre anchtrele Procuratorii în acest sector, fiind „în concediu”.
„Nu ştiu nimic”, spune Cosmin Teodoru, preşedintele Comisiei de evaluare, autorizare, reautorizare, revizuire, revizuire anuală, emitere şi anulare a licenţei de operare a operatorilor economici în vederea preluării obligaţiilor privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje. Această comisie din Ministerul Mediului este practic “în inima” acestui sistem, dând toate avizele de funcţionare.
Pe de altă parte, tot mai multe voci din rândul firmelor private spun că tocmai statul este de vină pentru felul în care acest „sistem tribal” a crescut „monstruos” din 2007 până acum.
Din comisia condusă de Teodoru mai fac parte reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Ministerului Mediului, ai Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) şi ai Administraţiei Fondului de Mediu (AFM).
În urmă cu doupă zile, când Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) a anunţat că a efectuat mai multe percheziţii în acest dosar, Dorel Tudor, noul preşedinte al AFM, insituţie păstorită de Ministerul Mediului, a spus că nu poate comenta nimic, având în vedere că este o anchetă în derulare.
Reprezentanţi ai firmelor vizate de ancheta Parchetului, spun că din 2007 autorităţile statului nu au făcut niciun control pe această piaţă, pe care au lăsat-o să crească „monstruos”.
„Din 2007 nu s-a făcut niciun control pe această piaţă, iar sistemul a crescut monstruos. Se bănuia că se raportează cantităţi nereale, dar au dormit cu toţii. S-au luat de bune raportările făcute de colectori, autorităţile nu au făcut nimic. Era un sistem tribal, dublat de un asalt al barielelor birocratice. Au fost trasee politice de sifonat bani”, spune o sursă din industrie care a dorit să îşi păstreze anonimatul.
Potrivit Parchetului, între 2012 şi 2014, „reprezentanţii operatorilor licenţiaţi în vederea preluării obligaţiilor privind realizarea obiectivelor anuale minime de îndeplinit de operatorii economici care au introdus pe piaţa naţională bunuri ambalate şi ambalaje de desfacere (generatorii de deşeuri de ambalaje) şi reprezentanţii unor societăţi cu care aceşti operatori licenţiaţi au încheiat contracte de prestări servicii au evidenţiat în actele contabile şi în alte documente legale operaţiuni fictive, care au denaturat realitatea îndeplinirii acestor obligaţii”. Plecând de aici, înregistrarea şi declararea acestor operaţiuni a facilitat operatorilor licenţiaţi obţinerea vizei anuale necesare funcţionării şi a condus la sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale la Fondul pentru Mediu, respectiv a contribuţiei în cuantum de 2 lei/kilogram, datorată pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor anuale minime de îndeplinit şi cantităţile de deşeuri de ambalaje efectiv valorificate. Astfel, a rezultat un prejudici de 56,8 mil. euro din care 2,39 milioane euro din neplata TVA şi a impozitului pe profit, iar 54,4 mil. euro la bugetul Fondului pentru Mediu.
Ancheta penală a Parchetului a fost precedată la începutul lunii octombrie, de o serie de decizii de impunere aplicate de către AFM unui număr de şase firme care se ocupă de colectarea deşeurilor din ambalaje (denumite organizaţii de transfer de responsabilitate - OTR), care au fost sancţionate de cu amenzi cumulate de 84 mil. lei (19 mil. euro). OTR-urile folosesc banii pe care îi primesc de la producători şi importatori de produse ambulate pentru a plăti firmele de colectare, care, la rândul lor predau deşeurile către reciclatori. Rolul OTR-urilor este să preia de la companiile care produc şi importă bunuri ambalate colectarea deşeurilor de ambalaje. În România sunt circa 10.000 de producători-importatori de produse ambulate, iar anual se pun pe piaţa din România 1 milion de tone de deşeuri de ambalaje, cel mai mare nivel fiind atins în 2008, respectiv de 1,2 milioane de tone.
Potrivit sursei citate, OTR-urile nu au niciun drept legal să facă verificări la firmele de reciclare a deşeurilor, care au obligaţia de a face aceste raportări doar la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM).
