România are cea mai mare rată anuală a inflaţiei din Uniunea Europeană, de 3,2% în luna ianuarie a acestui an, mai mult decât dublă faţă de media europeană de 1,5%. Trendul la nivel european este de temperare a inflaţiei, însă România merge contra curentului, rata anuală crescând de la 3% în decembrie, a doua lună consecutivă de scădere.
Proiectul de buget este construit pe o inflaţie anuală de 2,8%, însă previziunile analiştilor contrazic previziunile Comisiei de Prognoză.
Adrian Codârlaşu, preşedintele CFA România, spune că indicele preţurilor de consum va creşte cu 3,5-4% în 2019, în special din cauza OUG 114, care impune taxe de 2% din veniturile companiilor din energie şi telecom, taxe care se vor vedea în preţurile finale. Creşterea cursului de schimb leu/euro se va resimţi de asemenea în inflaţie.
„Noi la CFA realizăm un sondaj lunar cu privire la rata inflaţiei, iar ultimele rezultate sunt undeva între 3.5 şi 4, o uşoară creştere. Motivele care susţin această abordare sunt pe de-o parte faptul că am avut o inflaţie mai mare şi au fost afectate şi anticipaţiile, dar pe de altă parte este OUG 114, care introduce taxe indirecte, cum ar fi taxa pe cifra de afaceri pentru sectoarele telecom şi energie. Orice taxă indirectă ajunge mai devreme sau mai târziu în preţul final. Deja au fost companii care au anunţat majorarea preţurilor. În mod normal, preţurile ar fi trebuit să scadă, dar venind aceste noi taxe, acestea se vor duce în preţul final“, a spus Adrian Codârlaşu pentru ZF.
Inflaţia în creştere influenţează în mod vital evoluţia dobânzilor ajunse la niveluri care îi îngrijorează pe economişti, pentru că băncile adaugă la dobânzi şi anticipaţiile de inflaţie. Nivelul ROBOR, care i-a încăierat pe economişti şi pe politicieni, este dictat în bună măsură de inflaţie, fapt pe care oamenii politici nu vor să îl recunoască.
Săptămâna trecută nivelul ROBOR la trei luni a fost de 3,28%, în creştere faţă de săptămânile trecute, fapt care determină majorarea dobânzilor la lei. Este de aşteptat ca evoluţia să continue atâta vreme cât şi preţurile vor continua să crească.
„Un alt motiv pentru creşterea preţurilor este faptul că s-a depreciat leul. Cand se importă produse, se importă la cursul actual, prin urmare vor avea un preţ mai mare şi noi importăm substanţial, chiar avem deficit în creştere al balanţei comerciale. S-ar putea să mai vină un şoc extern pe creşterea preţului petrolului, care se va duce în inflaţie“, a mai spus Adrian Codârlaşu. Preţurile legumelor au crescut în ianuarie cu 7,4%, cea mai dinamică creştere a preţurilor. De asemenea, preţurile ouălor şi fructelor au crescut cu 1,44%, respectiv 2,97%, arată Banca Transilvania în cadrul unei analize.
„De asemenea, preţurile la bunuri nealimentare (47,91% din coş) au urcat cu 0,63% lună/lună în ianuarie. Se observă creşterea preţurilor la combustibili, energie electrică şi tutun cu ritmuri lunare de 0,64%, 0,79%, respectiv 2,01%, dinamică influenţată şi de majorarea accizelor de la 1 ianuarie“, scrie Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania. La o serie de produse scumpirile au fost chiar şi între 30% şi 60%.
Ce înseamnă inflaţia la aprozar
Alexandu Botez din Bucureşti a cumpărat, explică el, luna trecută 5 kilograme de cartofi care l-au costat 12,5 lei la casa de marcat a supermarketului. Luna aceasta, a plătit pentru aceeaşi cantitate de cartofi 20 de lei, o creştere de 60%, şi a observat că ţara de origine a acestora este Egipt.
Fluctuaţia preţului cartofilor poate fi pusă şi pe seama sezonalităţii şi creşterii cursului de schimb leu/euro. Astfel, dacă se importă cartofi, aceştia sunt cumpăraţi la cursul de schimb actual.
Andrei, student al Universităţii din Bucureşti, obişnuieşte să îşi cumpere porumb pentru floricele la pungă de 200 de grame. Dacă luna trecută plătea 1,4 lei pentru o astfel de pungă, acum el a plătit 2 lei pentru acelaşi produs de la supermarketul din cartierul în care locuieşte, o creştere de 43%.
Inflaţia în creştere se poate vedea pe teren şi la marile lanţuri internaţionale de restaurante de tip fast-food. Andrei a observat acelaşi lucru când s-a dus la Subway să îşi cumpere un BMT Italian Sandwich şi a dat 20,50 lei în loc de 18,5 lei, cât a dat în decembrie anul trecut, o creştere de 11%.
Importul de produse alimentare împreună cu creşterea cursului de schimb leu/euro au efecte asupra inflaţiei. De asemenea, preţul combustibilului la pompă este în creştere, doar în ultima săptămână un litru de benzină costându-l pe Andrei cu 20 de bani mai mult.
