România are nevoie de un plan concret pentru decarbonizare şi de investiţii de 1,2 mld. euro până în 2030. Dan Şucu, preşedintele Concordia: Capacitatea de anticipare este este foarte importantă în afaceri, piaţa trebuie studiată şi anul 2030 este aproape

Economia locală are nevoie de investiţii puternice în energie verde, căi ferate, trenuri şi programe care să susţină vehiculele verzi, este concluzia conferinţei „Misiunea 2030 – Drumul României către un transport verde“, organizată de Concordia în marja Studiului privind Viitorul Mobilităţii în România.

„Capacitatea de anticipare este este foarte importantă în afaceri, piaţa trebuie studiată şi anul 2030 este aproape. În afaceri dacă nu eşti diferit, nu exişti. Concordia a dorit să propună prin acest studiu dorinţa unui colectiv. Concluziile studiului sunt simple şi uşor de aplicat şi trebuie aplicate“, a spus Dan Şucu, preşedintele Confederaţiei Patronale Concordia, una dintre cele mai mari organizaţii patronale, având ca membri cele mai mari companii.

UE şi-a asumat neutralitatea climatică până în 2050. Fit for 55 este un pas intermediar, o ţintă pentru 2030 în anumite sectoare, printre care şi transporturile. „În România transporturile sunt responsabile de 16% din emisiile de gaze cu efect de seră. Pe plan local sunt necesare investiţii de 1,2 mi­liarde de euro şi un plan coerent pentru 2030. La Concordia ne-am propus o abordare structurată de business pentru că este nevoie de predictibilitate şi un cadru care să permită dezvoltarea acestor investiţii“, a spus Radu Căprău – prim-vicepreşedinte al Concordia si coordonatorul studiului.

Sorin Elisei, director în cadrul echipei de consultanţă în managementul riscului la Deloitte România, explică faptul că piaţa locală are nevoie de mai multă energie electrică verde, de biocombustibili produşi local din paie spre exemplu, de căi navigabile interne, de transport feroviar, 2.400 de puncte publice de încărcare şi 500.000 private. Acum suntem la 1.500 de staţii publice.

De asemenea, programele de reînnoire a parcului auto naţional trebuie extinse, pentru a include şi vehicule comerciale şi cele din flote.

„Programul Rabla Plus funcţionează bine pe partea de persoane fizice, dar spre exemplu există o limitare când vine vorba de leasing operaţional, iar aici este nevoie de o extindere. Trebuie ca programul să includă şi o componentă pentru utilitare. Acum vedem că există o deschidere din partea Ministerului Mediului pentru următorii ani astfel încât pro­gramele Rabla să fie redefinite“, a spus Roxana Capătă, director general Ford România Services.

De partea cealaltă, dacă un camion diesel costă circa 100.000 de euro fără TVA, unul electric costă 250.000 – 300.000 de euro. „Trebuie gândit pentru început un program care să plece de la transportul public urban şi distribuţie. O metodă prin care acestea să fie susţinute este implementarea zonelor verzi, unde să aibă acces doar vehiculele electrice“, a spus Radu Dinescu, secretar general UNTRR.

El a subliniat însă că politica europeană nu întotdeauna vede şi latura practică.

„În plină criză energetică transportatorii sunt obligaţi să se întoarcă în România la opt săptămâni chiar şi cu camioanele goale“, a explicat Radu Dinescu – practic sunt realizate emisii poluante şi sunt cheltuiţi bani pe combustibili fără o justificare economică, în condiţiile în care UE pune presiune pe reducerea emisiilor de CO2.

Dan Şucu, preşedintele Confederaţiei Patronale Concordia, una dintre cele mai mari organizaţii patronale, având ca membri cele mai mari companii.