România face paşi timizi către dezvoltarea infrastructurii: investiţiile în infrastructura rutieră s-au ridicat anul trecut la 2,6 mld lei. Pentru anul acesta este bugetată o sumă mai mare cu 19%

Din suma bugetată pe anul 2020, 2,8 mld. lei vin din fondurile europene nerambursabile, iar restul de 304 mil. lei din bugetul de stat.

Compania Naţională de Admi­nis­trare a Infras­truc­turii Rutiere a in­vestit anul trecut în infras­truc­tura rutieră circa 2,6 mld. lei, iar pentru anul acesta bugetul aprobat pentru investiţiile în infrastruc­tura rutieră se ridică la suma de 3,1 mld. lei, mai mult cu 19% faţă de 2019.

„Prevederile bugetare aprobate în anul 2020 pentru investiţiile în infrastructură rutieră, având ca sursă de finanţare titlul 58 «Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile afe­ren­te cadrului financiar 2014-2020 (POIM)», sunt în suma de peste 2,8 mld. lei, restul în valoare de 304 mil. lei, provenind de la bugetul de stat“, spun reprezentanţii Companiei Naţio­na­le de Administrare a Infrastruc­turii Rutiere la solicitarea ZF.

România este pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte numărul de autostrăzi, dar păşeşte timid către o dezvoltare a infrastructurii rutiere. Conform datelor Comisiei Europene, România avea în 2018 o densitate a reţelei de autostrăzi la de circa 4 km/ 1.000 km pătraţi pătraţi.

Principalele obiective de infrastructură rutieră derulate de CNAIR în 2020 sunt proiectul autostrăzii de centură a municipiului Bucureşti, cu o alocare anul acesta de 281 mil. lei, drumul Expres Craiova-Piteşti, cu un buget prevăzut de 271 mil. lei, şi autostrada Braşov-Târgu-Mureş- Cluj-Oradea, cu un buget aprobat pe anul acesta de 210 mil. lei.

Autostrada „Centura Bucureşti, A0“, este o autostradă care va avea o lungime de 100 km în jurul Bucureştiului şi care se va conecta cu autostrăzile deja existente A1, A2, şi A3. Conform datelor CNAIR-ului, primele trei loturi ale Autostrăzii Centura Bucureşti sunt în faza de începere a lucrărilor. Loturile 1 şi 2 din Autostrada de Centură Bucureşti au fost câştigate de constructorul turc Alsim Alarko, iar lotul 3 a fost câştigat de grecii de la Aktor. Cele trei contracte includ 12 luni pentru proiectare şi 30 de luni pentru construcţia propriu-zisă. Tronsonul A0 este finanţat din fonduri europene nerambursabile.

Pe drumul expres Craiova-Piteşti, cu un buget prevăzut de 271 mil. lei, lucrările sunt în plină desfăşurare. Astfel că pe tronsonul 1 Craiova-Robăneşti şi pe tronsonul 2 Robăneşti-Valea Mare  lucrările au început anul trecut iar data de finalizare a lucrărilor este la sfărşitul anului viitor. Pentru celelalte două tronsoane lucrările ar trebui să înceapă în luna iulie a acestui an şi să se finalizeze în anul 2023.

Rămâne, totuşi, de văzut dacă termenele de finalizare vor fi respectate iar în anii viitori să se reducă timpul petrecut în trafic şi mai mulţi investitori să îşi întoarcă privirea către România.

Dezvoltarea infrastructurii din România prin construirea de autostrăzi în diferite regiuni de dezvoltare ale ţării ar însemna un efect pozitiv asupra economiei locale, dar şi naţionale. Construirea unei reţele ample de autostrăzi care să facă legătura cu restul Europei ar reprezenta atragerea de noi investitori în ţara noastră.

Infrastructura rutieră din România nu este finanţată doar din bugetul de stat, ci şi din fonduri europene nerambursabile prin prin Proiectul Operaţional Infrastructură Mare, fiind cea mai semnificativă contribuţie în investiţiile din infrastructura rutieră. Ca un proiect de infrastructură să poată fi finanţat din bani europeni este nevoie ca proiectul să aibă în vedere protejarea mediului înconjurător fără a distruge biodiversitatea.

Proiectul Operaţional Infrastruc­tură Mare (POIM), proiectul de atragere a fondurilor europene, finan­ţează activităţi din patru sectoare: infrastructura de transport, protecţia mediului, managementul riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice. Astfel, POIM beneficiază de o alocare financiară de circa 10,8 mld. euro.

Compania Naţională de Adminis­trare a Infrastructurii Rutiere pe lângă unitatea centrală din Bucureşti mai are încă şapte subunităţi denumite Direcţii Regionale de Drumuri şi Poduri situate în Bucureşti, Craiova, Iaşi, Cluj, Timişoara, Constanţa şi Braşov.

Pe site-ul CNAIR este disponibilă o hartă interactivă unde pot fi văzute toate lucrările derulate de companie şi stadiul fiecărei lucrări, cât şi detalii despre cost, companiile care execută lucrările şi termenele de începe şi finalizare.