Comisia Europeană prognoza în toamna anului trecut o creştere a PIB de 2,2% pentru 2013, iar FMI vedea posibil chiar un avans de 2,5%. Cel mai probabil, în perioada următoare, atât Comisia, cât şi FMI vor veni cu noi estimări, apropiate de cifra avansată de Banca Mondială, având în vedere revenirea economică lentă la nivelul regiunii.
Analiştii băncilor comerciale sunt mai pesimişti, modificându-şi prognozele de PIB spre 0,5-1,5%, în timp ce autorităţile române au avansat o estimare de creştere economică de 1,8%, apropiată de cea a BERD.
"Principala cauză a ajustării prognozei PIB este situaţia din Europa. Vedem că zona euro este în recesiune şi, inevitabil, vor fi implicaţii şi pentru România. Creşterea economică, peste tot în noile state membre ale Uniunii Europene, este mai mică, mergând, pe medie, spre 1%. Credem că prognoza de 1,6% pentru România este uşor conservatoare şi nu luăm în calcul o creştere economică mai mică", a declarat Cătălin Păuna, economistul-şef al biroului Băncii Mondiale de la Bucureşti. El a fost prezent la o conferinţă organizată ieri la ASE, care a avut ca temă perspectivele de creştere economică la nivel global.
Cererea internă, investiţiile publice şi private şi îmbunătăţirea gradului de absorbţie a fondurilor europene ar urma să fie principalele motoare de creştere în acest an pentru România. Şi anul trecut s-a conturat un trend de ajustare a prognozelor privind creşterea economică, având în vedere contextul extern tensionat şi încetinirea comerţului extern. Nimic nu mai poate fi sigur în aceste vremuri atât de complicate.
Pentru întregul an 2012, atât analiştii băncilor, cât şi instituţiile financiare internaţionale şi-au ajustat prognozele privind creşterea economică, ultimele estimări fiind incluse în intervalul 0-0,6%, fără să fie exclus scenariul trecerii PIB în teritoriul negativ. Banca Mondială indică acum un plus al PIB de 0,6% pentru 2012.
Banca Mondială recomandă noilor state membre ale UE, inclusiv României, politici macro prudente care să dea încredere pieţelor financiare - respectiv calibrarea eforturilor de consolidare fiscală pentru a susţine creşterea economică, politici pentru sectorul financiar care să asigure stabilitatea sistemului şi accesul debitorilor viabili la credit şi politici monetare eficiente pentru care să asigure buffere împotriva şocurilor externe, după cum a declarat Gallina Vincelette, senior economist la Banca Mondială. Totodată, instituţia financiară susţine implementarea unor reforme structurale care să ajute la depăşirea provocărilor fiscale, financiare, demografice şi legate de piaţa muncii şi care să amplifice potenţialul de creştere.
Board-ul Băncii Mondiale a aprobat în iunie 2012 acordarea unui împrumut de 1 mld. euro către statul român pentru politici de dezvoltare, cu opţiune de amânare a tragerii.
România a îndeplinit precondiţiile convenite cu Banca Mondială, astfel că săptămâna trecută a devenit disponibilă linia de credit de 1 mld. euro ataşată programului de reforme agreat în primăvara anului trecut, a declarat François Rantrua, country manager la Banca Mondială. Împrumutul are ataşat un pachet de reforme în energie, finanţe publice şi sănătate.
Reformele structurale şi creşterea absorbţiei fondurilor europene sunt două dintre soluţiile care ar putea să ducă îmbunătăţirea potenţialului creşterii economice, potrivit lui Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului fiscal.
El a adus în discuţie reforma din sectorul sanitar şi învăţământ, reforma companiilor de stat, îmbunătăţirea colectării taxelor şi creşterea eficienţei cheltuielilor.
FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială au continuat ieri discuţiile, fiind prezenţi la BNR şi la Guvern. Dacă unele ţinte stabilite pentru anul trecut, inclusiv obiectivul de deficit bugetar, au fost îndeplinite, România are şi restanţe, calendarul de privatizări şi termenele stabilite pentru selecţia managerilor privaţi fiind decalate.
În condiţiile în care Guvernul va cere o prelungire cu 3-5 luni a termenelor din acordul cu FMI pe reforme structurale, după cum a declarat premierul Ponta, automat s-ar putea prelungi acordul actual stand-by preventiv - care ar fi trebuit să fie finalizat la sfârşitul lunii martie - şi ar putea fi decalată eliberarea ultimelor două tranşe de bani.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
