Marcel Boloş, ministrul finanţelor, a reacţionat la raportul agenţiei americane de rating Fitch cu privire la menţinerea perspectivei stabile pentru ratingul de ţară al României.
„Anunţul Fitch reprezintă o recunoaştere a eforturilor noastre continue pentru a controla deficitul bugetar, pentru a sprijini mediul de afaceri şi pentru a promova o creştere economică sustenabilă. Încrederea agenţiilor de rating ne oferă un cadru solid pentru a continua să dezvoltăm şi să implementăm politici fiscale responsabile şi proiecte de infrastructură care să sprijine creşterea pe termen lung. Priorităţile Ministerului Finanţelor rămân implementarea măsurilor care asigură consolidarea fiscal-bugetară şi a celor necesare asigurării unei creşteri economice sustenabile a României. Suntem hotărâţi să ne menţinem pe calea reformelor şi să continuăm să ne îmbunătăţim ratingul şi perspectiva economică în viitor”, a declarat ministrul Marcel Boloş.
În opinia agenţiei, economia României va creşte cu 2,9% în 2023, fiind cea mai optimistă prognoză actualizată recent, după ce au fost publicate datele din prima jumătate din 2022.
„În evaluarea realizată, Fitch menţionează atât rezilienţa economică de care a dat dovadă România în perioada recentă (2022 şi prima jumătate a anului 2023), cât şi stabilitatea politică de care s-a bucurat ţara noastră începând cu finalul anului 2021. Totodată, agenţia evidenţiază şi datoria publică stabilă a României, precum şi trendul descendent al inflaţiei din ţara noastră”, mai transmit reprezentanţii Ministerului de Finanţe.
Datoria suverană a României se află în acest moment, în evaluare tuturor celor trei mari agenţii de rating (Fitch, Moody’s şi S&P) pe nivelul recomandat investiţiilor, însă pe ultima treaptă, la un pas distanţă de categoria „junk”, treapta nerecomandată investiţiilor.
Principalii factori care ar putea conduce la îmbunătăţirea ratingului de ţară sau a perspectivei sunt continuarea reducerii deficitului bugetar, care ar susţine şi o scădere fermă a datoriei publice exprimată ca procent din PIB pe termen mediu, precum şi îmbunătăţirea structurală a poziţiei contului curent, prin reducerea îndatorării externe şi a riscurilor privind finanţarea externă.
Pe de altă parte, factorii care ar putea duce la scăderea ratingului de ţară sunt persistenţa unor deficite bugetare mari care ar conduce la o traiectorie ascendentă a ponderii datoriei publice în PIB pe termen mediu, cât şi deteriorarea semnificativă a rezervelor de lichiditate externă, urmare a menţinerii unor deficite de cont curent mari şi a reducerii intrărilor de capital extern.
