♦ Liderii UE s-au întâlnit ieri pentru a discuta situaţia Ucrainei, dar protestele fermierilor, de la un capăt la altul al Europei au deturnat perspectiva. Liderii, oricât de binevoitori, înţeleg vechea zicală: „cămaşa e mai aproape decât haina”. Un lucru bun: Europa s-a înţeles pe un ajutor pe termen lung de 50 mld. euro pentru Ucraina, dar ce te faci cu cele 1.000 de tractoare care au blocat ieri centru Bruxellesului, acolo unde sunt masate instituţiile UE?
Blocada Bruxellesului nu este o surpriză, ea are loc după protestele fermierilor din Franţa, Germania, Italia, România, Polonia, Slovacia, Bulgaria, care consideră că politicile UE pentru viitor duc la eşecul agriculturii. Şi, da, intrarea produselor ucrainene în UE îi nemulţumeşte pe mulţi fermieri europeni, pentru că sunt mai ieftine. Dar francezii, de pildă, sunt nemulţumiţi nu neapărat de ucraineni, ci de italieni şi spanioli care exportă în Franţa mai ieftin. Francezi vor, pur şi simplu, interzicerea importurilor alimentare. Or, aici este o contradicţie imensă. Pe de o parte, oamenii vor produse mai ieftine, şi asta o poate face doar concurenţa. Pe de altă parte, producătorii locali nu vor concurenţă, ceea ce duce la scumpirea produselor.
Asta în contextul în care între 30% şi 40% din bugetul comun al UE merge spre subvanţiile agricole.
Revolta agricultorilor din Occident a pornit, în principal, de la noile propuneri legislative ale UE pentru agricultură, care reduc subvenţiile mai mult decât generoase, mai ales prin prisma constrângerilor de mediu.
Fermierii francezi, la fel ca cei germani şi cei români, critică noile standarde ale UE benefice pentru mediu şi climă, care afectează agricultura, susţin ei, şi cer taxe mai mici şi ajutor în faţa exploziei preţurilor la energie şi carburanţi. În Franţa, zece mii de agricultori au ieşit în stradă, cu mai bine de 5.000 de utilaje, şi, printre altele, au cerut să nu mai vadă importuri de alimente. Astfel, mai multe camioane care transportau alimente au fost oprite în mijlocul protestelor din Franţa şi le-a fost descărcată marfa. Printre cei opriţi s-a aflat şi o familie din judeţul Vâlcea, care a rămas fără 10 tone de carne de pui destinată exportului. Acum au venit şi ucrainenii cu exporturile lor fără taxe.
În Germania, deşi fermierii au protestat de mai multe ori şi anul trecut şi o fac şi în acest an, guvernul a luat mai multe măsuri de austeritate, inclusiv tăierile de subvenţii pentru fermieri, pentru că e criză. Totuşi, fermierii se simt loviţi şi au ajuns cu tractoarele până la Parlament. În România, la începutul acestui an, mai mulţi fermieri au protestat în toată ţara, inclusiv unii cu 1.500 de hectare, care sunt vârfurile agriculturii, ci nu ţărani care-şi hrănesc familia sau au un business care le aduce un mic profit să investească în creşterea organică. Mai marii fermieri, cu peste 2.000 de hectare, care s-au reunit în cooperative sau alte forme asociative şi le reprezintă, nu au ieşit în stradă şi s-au dezis de protest, în schimb, au mers la discuţiile cu ministrul agriculturii cu o listă de cerinţe similare cu a celor care au vrut să ajungă în Piaţa Victoriei.
Fermierii români au cerut subvenţii, compensarea pierderilor suferite de importurile din Ucraina, credite cu dobândă subvenţionată, amânarea ratelor, ajutor de stat privind rambursarea accizei la motorină, modificarea legislaţiei privind circulaţia tractoarelor şi utilajelor pe drumurile publice, apă gratuită pentru infrastructura principală de irigaţii în 2024 şi subvenţionarea a 50% din costurile cu energia electrică folosită de organizaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii.
Fermierii din UE au spus că s-au confruntat cu multe dificultăţi anul trecut şi anul acesta este unul al incertitudinii şi au nevoie de sprijin, mai ales că au fost şi secetă, incendii şi inundaţii anul trecut, preţurile cerealelor au scăzut cu circa 30% faţă de anul trecut şi au acumulat datorii.
Apoi, prin noua Politică Agricolă Comună, UE a impus anumite condiţii agricole şi de mediu bune pentru anumite subvenţii. Fermierii români şi, inclusiv, ministrul agriculturii au spus că România are nevoie de derogare de la GAEC (good agricultural and environmental conditions) 7 şi 8, care prevăd rotaţia culturilor şi lăsarea nelucrată 4% din suprafaţa fermei (pentru conservarea ecosistemelor), deoarece la nivel naţional sunt ferme integrate care nu pot face o rotaţie a culturilor şi România are deja 10% din teren pârloagă, adică 1,1 milioane de hectare care sunt neproductive.
În UE, sectorul agroalimentar este unul dintre cele mai mari structuri economice şi numără 10 milioane de fermieri, iar aproximativ 40 de milioane de locuri de muncă din sectorul prelucrării alimentelor, al comerţului cu amănuntul de produse alimentare şi al serviciilor alimentare depind de agricultură. Astfel, deşi au foarte multe cerinţe, care nu pot fi suportate de guverne, ei ştiu că au o mare forţă.
