La Bucureşti se desfăşoară în aceste zile trei reuniuni internaţionale: Reuniunea miniştrilor de externe din ţările NATO, reuniunea G7 (grupul celor mai dezvoltate democraţii din lume) şi „Reuniunea liderilor de la München” (ca parte a „Conferinţei de Securitate de la München”), un grup de reflecţie influent.
Preşedintele Iohannis şi premierul Nicolae Ciucă s-au întâlnit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, ajuns ieri după-amiază în România. Jens Stoltenberg va prezida reuniunea miniştrilor de externe din ţările NATO care începe astăzi. Şi secretarul de stat al SUA Antony Blinken se va afla în România pentru summitul NATO. Toate cele trei reuniuni sunt dedicate, în mare parte, situaţiei din Ucraina.
“Războiul iraţional declanşat de Rusia la 24 februarie nu este doar o agresiune împotriva Ucrainei, ci un atac frontal împotriva valorilor şi principiilor noastre fundamentale, care susţin arhitectura de securitate euroatlantică. Ne confruntăm acum cu un test istoric al forţei noastre colective, al hotărârii şi al valorilor noastre democratice” a spus preşedintele Iohannis, într-un discurs ţinut la „Reuniunea liderilor de la München” – un grup de reflecţie care se întâlneşte anual sau de două ori pe an şi care evaluează situaţia securităţii în lume.
Parteneriatul transatlantic a ieşit mai puternic din această criză, a spus Iohannis. Apoi, a adăugat el, regiunea Mării Negre şi-a demonstrat importanţa strategică pentru securitatea euro-atlantică şi stabilitatea globală. Unitatea transatlantică a oferit o surpriză strategică Rusiei. „Comunitatea euroatlantică iese mai puternică şi mai robustă din această criză. Suntem mai uniţi şi mai determinaţi să ne protejăm valorile noastre fundamentale: democraţia, drepturile omului, statul de drept şi dreptul fiecărei naţiuni de a-şi alege prietenii şi aliaţii”, a mai spus preşedintele.
„Unitatea înseamnă, de asemenea, solidaritate. Solidaritatea noastră cu Ucraina trebuie să continue, în mod coordonat. Toţi partenerii ar trebui să continue să ofere Ucrainei ceea ce are nevoie pentru a-şi apăra suveranitatea şi democraţia, atâta timp cât este nevoie. România, în calitate de stat membru NATO şi UE cu cea mai lungă graniţă cu Ucraina, a fost în prima linie a răspunsului la această criză multidimensională provocată de agresiunea Rusiei: gestionarea fluxului de peste 2,9 milioane de refugiaţi ucraineni care au intrat în România, asigurarea livrării de asistenţă umanitară substanţială din partea României şi a altor ţări şi facilitarea tranzitului de cereale şi alte produse agricole ucrainene pentru a preveni o criză alimentară globală – peste 8,4 milioane de tone au tranzitat România.
Aceste eforturi de sprijin ar trebui să rămână prioritare pe agenda transatlantică.”, a spus şeful statului român.
Problema este că orice război costă cumplit. Suferinţele umane sunt cumplite iar costurile financiare sunt şi ele imense. Peste 100 de miliarde de dolari au ajuns în Ucraina sub formă de ajutor militar şi umanitar din UE şi SUA. Dar sunt puţine şanse ca acest război neaşteptat şi iraţional, cum îl numeşte preşedintele Iohannis, să termine în anul ce vine. Aşa că lucrurile sunt pe muche de cuţit. Cum ajuţi Ucraina pe o durată mare de timp, aceste răspunsuri sunt căutate la Bucureşti în aceste zile.
