♦ Organizaţia teroristă palestiniană Hamas a lansat în ultimul weekend un atac la scară mare asupra Israelului. Uluiala este generală pentru că serviciile secrete israeliene Şin Bet (interne) şi Mosad (externe) erau considerate până săptămâna trecută cele mai bune din lume. Şi nu au ştiut nimic de acest atac astfel încât să avertizeze armata ♦ Ochii sunt aţintiţi spre Iran pentru că este puţin probabil ca Hamas să fi putut, de una singură, să organizeze un atac atât de puternic ♦ Bursele scad, ca de fiecare dată când începe un război ♦ Europa are acum două războaie la frontierele ei ♦ România este afectată direct pentru că mulţi din clienţii hotelurilor de aici sunt israelieni, iar Israelul este în top 20 investitori străini în România.
Israelul a intrat în stare de război şi premierul israelian o spune apăsat: este război, nu doar o ciocnire sporadică. Israelul este atacat nu doar din Fâşia Gaza (mişcarea Hamas) ci şi din nord, din Liban, de mişcarea Hezbollah, finanţată, la rândul ei, de Iran. Hamas a luat prizonieri sute de israelieni, soldaţi şi civili, şi i-a dus în Gaza.
Efectul de contagiune al ciocnirii dintre forţele armate israeliene şi gruparea teroristă Hamas, susţinută financiar de Iran, este greu de cuantificat în acest moment, fie că este vorba de efecte militare sau economice. Cert este că Israelul, o armată călită în zeci de ani de conflicte, loveşte cu forţă înapoi şi vrea să tranşeze conflictul din Fâşia Gaza.
Chiar dacă nu este la graniţa ei, cum este războiul din Ucraina, România trebuie să ia în considerare încă un război aproape de ea, pentru că de la Bucureşti la Tel Aviv este aceeaşi distanţă ca de la Bucureşti la Bruxelles, iar un zbor până în capitala Israelului durează două ore şi jumătate.
„Referitor la România, putem să spunem că un efect este legat de variaţiile preţului petrolului, care vor afecta o piaţă de carburanţi care începea să arate mai bine la noi. Aveam o scădere de preţuri pe care am putut-o observa acum câteva zile, şi iată că acum sunt din nou îngrijorări”, spune Christian Năsulea, profesor universitar de economie internaţională.
Deja preţul petrolului pe piaţa internaţională a crescut cu până la 5%, după ce atacul grupării Hamas în Israel a ameninţat să inflameze tensiunile din Orientul Mijlociu. Orientul Mijlociu este sursa a aproximativ o treime din ţiţeiul mondial.
„Există ideea că Iranul ar putea fi sancţionat din nou în mod semnificativ de către UE şi asta ar însemna că unele produse, în special petrolul care venea din Iran, nu vor mai putea ajunge pe piaţa europeană prin pieţe terţe. Vor duce la o nouă reaşezare a sistemului de distribuţie a produselor petroliere”, mai spune Năsulea.
În plan politic, este de părere profesorul de ştiinţe politice Radu Carp, România nu poate fi rămâne extrem de stabilă într-o lume instabilă: „Este clar că într-o lume globală destabilizată nici România nu poate fi foarte stabilă. Într-o asemenea criză globală, nicio ţară din lume nu poate rămâne neclintită. Trebuie să ne reprezentăm ca o stabilitate în plan regional. România s-a poziţionat bine.”
Cum arată relaţiile economice dintre România şi Israel
Exporturile României în Israel s-au apropiat de 800 mil. euro în 2022, o creştere nominală de mai bine de 33 de ori faţă de acum 30 de ani. Importurile au fost de 180 mil. euro, ceea ce înseamnă că România a înregistrat un excedent comercial pe relaţia economică cu Israelul de aproape 600 mil. euro.Comerţul cu Israelul s-a dezvoltat după 2000, dar mai ales după 2007, când România, proaspăt intrată în Uniunea Europeană, încheia un nou acord comercial cu ţara din Orientul Mijlociu, ca parte din Uniunea Europeană. În 2006, România trimitea în Israel bunuri în valoare de 120 mil. euro, ca în 2012 deja să trimită produse de 230 mil. euro.
Israelul este şi în top 20 investitori străini în România, stocul investiţiilor străine din ţara amintită fiind de 1,5 mld. euro la finalul lui 2022. Unul dintre cei mai mari investitori israelieni în România este compania producătoare de armament Elbit Systems, care operează în România patru fabrici: două la Bacău şi două în Măgurele, judeţul Ilfov. Israelienii produc aici simulatoare pentru aparate de zbor militare, componente pentru drone sau asamblează drone. Cele mai multe aparate pe care le produce Elbit sunt destinate exportului.
Wall Street Jurnal (cea mai influentă publicaţie americană de business) a scris ieri, citând surse din serviciile secrete, că atacul ar fi fost pus la punct şi aprobat de Iran, după mai multe întâlniri secrete, la Beirut (Liban). Iranul a negat însă implicarea în acest război.
