Rata de absobţie a fondurilor UE a crescut în septembrie nesemnificativ, cu doar 1% (200 mil. euro), la fel ca şi în luna august, ajungând la 21,1% din totalul fondurilor structurale de 19,2 mld. euro alocate României între 2007 şi 2013.
Volumul declaraţiilor de cheltuieli transmise la Bruxelles a crescut în septembrie cu 1,9% (369 mil. euro), la 23,7%. În ciuda unui salt în iunie (plus în absorbţie de peste 700 mil. euro), situaţia a intrat în normalul unei absorbţii lipsite de vlagă şi fără şanse de a evolua spectaculos atâta vreme cât autorităţile de la Bucureşti nu transmit Bruxellesului declaraţii de cheltuieli semnificative, semn că aceste cheltuieli nu se realizează, drept urmare nici nu sunt facturi a căror rambursare să fie cerută Comisiei Europene.
Zilele trecute administraţia de la Bucureşti s-a lăudat că o comisie din Parlamentul European a acceptat extinderea cu un an a perioadei în care banii din exerciţiul financiar curent pot fi cheltuiţi de România (extinderea N+2 la N+3). Dar lucrurile nu sunt bătute în cuie şi chiar de ar fi acesta nu este meritul administraţiei de la Bucureşti.
Administraţia trebuia să transmită în 2013 Bruxellesului facturi spre decontare de 6,5 miliarde de euro pentru ca banii să nu fie pierduţi în cadrul mecanismului de dezangajare automată a fondurilor. Faptul că N+2 s-ar putea transforma în N+3 mută o parte a acestei poveri de pe acest an pe anul viitor (administraţia poate transmite mai puţine declaraţii de cheltuieli, fără să piardă banii de tot), dar nu poate ascunde incapacitatea administraţiei care, faţă de necesarul de chetuieli de transmis de 6,5 miliarde de euro, a trimis în primele nouă luni (ianuarie – septembrie) declaraţii de doar 1,7 miliarde de euro (26% din necesar) – ceea ce arată că, de fapt, proiectele cu banii UE nu merg, nu se fac cheltuieli, drept urmare nu sunt nici facturi spre decontare de transmis.
Ţinând seama de valoarea declaraţiilor de cheltuieli transmise până în septembrie, România trebuie să mai trimită până la sfârşitul anului declaraţii de cheltuieli de 4,8 miliarde de euro şi tot ce nu transmite până la acest prag ar putea fi pierdut, dacă regula N+2 nu se trensformă pentru România în N+3.
175 de pagini de intenţii
Ministerul Fondurilor Europene a publicat prima versiune a Acordului de Parteneriat 2014 - 2020 pe pagina de web a ministerului www.fonduri-ue.ro. Astfel, MFE spune că supune consultării publice acest document care stabileşte modalitatea în care vor fi concentrate investiţiile din Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii pentru a promova competitivitatea, convergenţa şi cooperarea, „în vederea încurajării obţinerii unei dezvoltări inteligente, bazate pe creştere economică şi incluziune socială.
Documentul de 175 de pagini este o sumă de intenţii şi conţine unele date care cu greu pot fi considerate de actualitate (ca, de pildă, că deficitul de cont curent va fi de 3,9% din PIB în 2013). La pagina 154 documentul relevă structura instituţională a gestionării fondurilor care arată o centralizare a cheltuirii fondurilor structurale în mâna a doar două ministere – Ministerul Fondurilor şi Ministerul Dezvoltării. Sumele destinate fiecărui program nu sunt completate.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.10.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
