În ciuda declaraţiilor optimiste ale administraţiei, situaţie absorbţiei se îndreaptă încet spre un eşec major. România a luat în primele şase luni din an de la Comisia Europeană (sume decontate în baza cheltuielilor efectuate), ceva peste 700 mil. euro şi a transmis Bruxellesului cereri pentru alte 670 mil. euro.
Acest ultim aspect face ca pericolul pierderii fondurilor europene de miliarde de euro, prin dezangajarea automată (ce nu soliciţi ca rambursări pierzi) să crească ameninţător. România trebuie să transmită Bruxellesului, până la sfârşitul anului, cereri de rambursare de 6,5 mld. euro (ceea ce nu transmite până la această sumă este posibil să piardă în cadrul procedurii de dezangajare automată de fonduri, dacă Comisia nu va modifica actualele reguli). Şi a transmis în şase luni doar cereri de 670 mil. euro, ceea ce înseamnă că mai trebuie să transmită solicitări de rambursări de peste 5 mld. euro de euro în lunile care au mai rămas din an.
Ministerul Fondurilor Europene a comunicat ieri că, în data de 5 iulie, România a transmis Comisiei documentele pentru rambursarea a încă 135 mil. euro prin intermediul Programului Operaţional Sectorial Transport (POS Transport, recent reluat la plată), ceea ce ar face ca pericolul dezangajării fondurilor să scadă.
Astfel, valoarea totală a fondurilor solicitate Comisiei pentru rambursare prin intermediul POS Transport este de peste 655 de milioane de euro, susţine Ministerul Fondurilor Europene. Ceea ce nu spune ministerul de resort este că România trebuie să transmită prin POS-T, până la sfârşitul anului, cereri de rambursare de 1,7 mld. euro – tot ce nu transmite până la această sumă pierde în cadrul procedurii automate de dezangajare a fondurilor. Şi că tot ce a transmis sunt doar cereri de aproximativ 200 mil. euro (cele 135 mil. euro din 5 iulie, restul în lunile trecute).
„Suma solicitată pentru a fi rambursată prin intermediul celor şapte programe operaţionale ajunge astfel la aproximativ 3,7 miliarde de euro în prezent, un avans substanţial, care ne ajută să acoperim riscul de dezangajare automată a fondurilor europene“, susţine Eugen Teodorovici, ministrul fondurilor europene.
Ceea ce omite însă să spună ministrul este următorul lucru: suma de 3,7 mld. euro la care face el referire cuprinde toate cererile transmise care sunt identificate ca atare, nu cele care trebuie transmise în 2013 şi care fac obiectul dezangajării de fonduri. Acestea sunt, la şase luni, de doar 670 mil. euro, din totalul de transmis în 2013, de 6,5 mld. euro. În 2013 necesarul de declaraţii de transmis Bruxellesului fusese, la începutul anului, de 6,5 mld. euro şi a ajuns în mai la 6,1 mld. euro. Acest plafon s-a diminuat în iunie cu 227 mil. euro cât au însemnat declaraţiile de cheltuieli transmise în această lună, ceea ce înseamnă că riscul de dezangajare planează acum asupra sumei de 5,8 mld. euro. Aceasta este realitatea pe care ministerul nu o comunică şi ea a fost posibilă pentru că, în primele şase luni ale anului, la Bruxelles au fost transmise foarte puţine cereri de rambursare, presiunea mutându-se astfel pe lunile care au mai rămas din an.
În martie, ministrul de resort promitea că va transmite Bruxellesului în lunile aprilie, mai şi iunie, cereri de rambursare de 2,5 mld. euro. Ceea ce au transmis autorităţile au fost cereri de rambursare de 40 mil. euro în aprilie, de 300.000 de euro în mai şi de 227 mil. euro în iunie, la care se adaugă sumele transmise în 5 iulie pe POS-T de 135 mil. euro.
În privinţa absorbţiei efective, lucrurile stau la fel de rău. Doar 23 mil. euro i-au fost rambursate României în luna iunie, după cum arată chiar datele Ministerului Fondurilor Europene.
Pe total, de la începutul anului, au fost rambursaţi de la Comisia Europeană ceva peste 700 mil. euro, adică tot atât cât a primit România în perioada similară a anului trecut. Faptul că programele operaţionale au fost presuspendate anul trecut şi cu greu au fost reluate la plată (POS Creşterea Competitivităţii Economice este încă presuspendat), cântăreşte foarte greu într-un an crucial pentru România, pentru că ea poate pierde sume de ordinul miliardelor de euro întrucât, în următoarele şase luni, trebuie să transmită cereri de rambursare (declaraţii de cheltuieli) de peste 5 mld. euro.
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 08.07.2013
Replica Ministerului Fondurilor Europene
Ministerul Fondurilor Europene spune însă că situaţia nu este gravă şi că, dimpotrivă, starea de fapt s-a îmbunătăţit considerabil în ultimul an şi jumătate.
Iată pe spune ministerul de resort într-un punct de vedere adresat redacţiei:
“La data de 5 iulie 2013, valoarea sumelor solicitate Comisiei Europene pentru a fi rambursate Romaniei a ajuns la aproximativ 3,7 miliarde de euro comparativ cu doar 1,06 miliarde de euro la data de 31 decembrie 2011. Astfel, valoarea fondurilor solicitate Comisiei pentru rambrusare este de aproape 3 ori mai mare in prezent decât la sfarsitul anului 2011. Comparativ cu 31 decembrie 2012, valoarea sumelor solicitate Comisiei a avansat cu aproape 28%.
Pana la 30 iunie a.c., Romania a solicitat Comisiei rambursarea 3,53 miliarde de euro, suma de 2,8 ori mai mare decat cea solicitata la finele anului 2011. In acelasi timp, in primele sase luni ale acestui an sumele solicitate pentru a fi rambursate au avansat cu 23% comparativ cu sfarsitul anului trecut.
In data de 5 iunie a.c, suma rambursata Romaniei se ridica la peste 3 miliarde de euro comaprativ cu doar 1,06 miliarde de euro la sfarsitul lunii decembrie 2011. Astfel, in aceasta perioada suma rambursata s-a majorat de 2,8 de ori. In acelasi timp, fondurile rambursate Romaniei la 30 iunie a.c. insumau 2,939 miliarde de euro, nivel de 2,7 ori mai ridicat fata de decembrie 2011, respectiv in crestere cu peste 33% comparativ decembrie 2012.
Avansul inregistrat in acest an al sumelor rambursate, respectiv solicitate Comisiei Europene in acest an pentru a fi rambursate arata in mod cert o evolutie pozitiva.
Eforturile autoritatilor romane s-au concentrat in prima parte a anului pe reluarea platilor de catre Comisie prin intermediul programelor presuspendate, acesta fiind o prima masura care va asigura avansul accelerat al absorbtiei fondurilor in perioada urmatoare. Mentionam ca in prima parte a anului Comisia a decis reluarea platilor prin intermediul a trei programe presuspendate in trecut: POS DRU, POR si POS T.
Daca luam in discutie plafonul de dezangajare automata a fondurilor aferent acestui an trebuie sa tinem cont ca riscul de dezangajare este doar unul teoretic. In realitate nu pot fi pierdute decat fondurile care nu vor fi solicitate spre rambursare din cele 6,5 miliarde de euro. In paralel, posibilitatea aplicarii regulii „nĂ3” ar reduce semnificativ nivelul plafonului de dezangajare automata a fondurilor europene.
MFE si ministerele coordonatoare ale Autoritatilor de Management estimeaza ca pana la sfarsitul acestui an sumele solicitate Comisiei pentru a fi rambursate vor acoperi integral suma vizata de dezangajarea automata, cu alte cuvinte ca Romania nu va pierde niciun euro din fondurile alocate de UE.”
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
