♦ Conform legislaţiei europene, România are obligaţia să modernizeze reţeaua esenţială europeană de pe teritoriul ei până în 2030 şi să se poată circula cu 160 km/h ♦ La această reţea se va adăuga şi conexiunea cu Moldova şi Ucraina, care nu este cuprinsă încă ♦ Există finanţare, spune Adina Vălean ♦ 1.600 km are reţeaua feroviară esenţială europeană - parte din coridoarele europene TEN-T - care trebuie modernizată până în 2030 ♦ 12 mld. de euro sunt pe masă în total, bani europeni, pentru modernizarea infrastructurii feroviare din România.
Iaşiul va juca un rol foarte important în conexiunea Uniunii Europene cu Moldova şi Ucraina, a spus Adina Vălean, răspunzând la întrebarea ZF „Când vom vedea o linie de tren de mare viteză între Bucureşti şi Iaşi?“. Atât Republica Moldova, cât şi Ucraina sunt ţări candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană.
„Iaşiul va juca un rol important în conectivitatea regională cu Moldova şi Ucraina. Dacă ne uităm la legătura Iaşi-Chişinău, înţelegem că este vorba de două dintre cele mai importante oraşe din regiunea respectivă“, a spus ea.
În acest moment, însă, prin regiunea Moldovei nu trece niciun coridor european. Prin România trec doar două coridoare europene, primul care leagă Orientul de Vest şi al doilea coridorul Rin-Dunăre-Marea Neagră. România este obligată, a punctat Adina Vălean, să modernizeze toată reţeaua feroviară de pe aceste coridoare care trec prin ţară până în 2030, astfel încât să se poată circula cu viteze de 160 km/h. În acest moment, un tren de marfă din România are o viteză medie de sub 20 km/h şi un tren de călători de 45 km/h, iar unele gări din oraşe importante sau noduri feroviare nu au mai fost reabilitate de zeci de ani.
Prin România trec, în acest moment, două coridoare de transport paneuropene: Coridorul Orient/Est Mediteraneean şi Coridorul Rin-Dunăre. Ambele ocolesc regiunea Moldovei. Urmează însă să se mai traseze un coridor de transport, care să lege UE de Moldova şi Ucraina, iar Iaşiul va juca un rol important, a spus Adina Vălean.
„Uniunea Europeană are un plan foarte clar privind infrastructura de transport. Poartă denumirea de reţeaua de transport europeană TEN-T. Acest plan conţine hărţi exacte privind infrastructura de transport feroviar, căi navigabile, şi aşa mai departe. Şi cu obligaţii şi oportunităţi în sensul în care obligaţiile înseamnă construirea infrastructurii: toată reţeaua de cale ferată care se află pe aceste standarde de viteză de 160 km/h pentru trenuri. În această reţea, până în 2030, este obligaţia paneuropeană“, răspunde Adina Vălean, comisar european pentru transporturi, la întrebarea ZF „De ce nu este în România acelaşi interes ca în alte ţări pentru modernizarea căilor ferate?“
Conform hărţii de pe site-ul Comisiei Europene şi calculelor ZF, ar fi vorba de o reţea de peste 1.600 km de cale ferată pe teritoriul României, care trece prin câteva puncte principale: portul Constanţa, Bucureşti, Giurgiu, Olteniţa, Craiova, Orşova, Timişoara, Arad, Braşov. Dacă România îşi duce angajamentul la bun sfârşit, ar însemna ca în 2030 să aibă aproape 2000 km de cale ferată modernizată, unde să se poată circula cu viteze de 160 km/h. În prezent, sunt modernizate doar ruta Bucureşti-Constanţa şi porţiuni din ruta Bucureşti-Braşov.
Ce se întâmplă în cazul în care nu se realizează? România va fi amendată şi va intra în procedură de infrigement, pentru că obligaţia de a realiza aceste coridoare de transport este stipulată în legislaţia europeană. În acest moment sunt mai multe proiecte cu finanţare europeană pe care Căile Ferate Române (CFR) le derulează. Unul dintre cele mai mari proiecte în desfăşurare este modernizarea liniei Curtici-Simeria, care trece şi prin Arad şi Timişoara şi are o valoare totală de 9 mld. lei (1,8 mld. euro).
„Există finanţare pentru toate aceste proiecte şi o guvernare comună în sensul în care vrei să aplici pentru fondurile de coeziune pentru Mecanismul de Interconectare Europeană şi pentru fondurile din PNRR. Ştim ce avem de făcut, până când, la ce standarde“, a mai spus Adina Vălean.
Care sunt reţelele esenţiale (core network) din coridoarele europene care trec prin România şi trebuie modernizate până în 2030:
► Orşova - Timişoara - Arad (Curtici)-Simeria -Sighişoara (100 km) -Braşov - Predeal-Brazi -Bucureşti (cca 1.000 km)
► Bucureşti-Videle - Roşiorii de Vede - Caracal - Craiova - Filiaşi-Orşova (cca 350 km)
► Bucureşti - Feteşti (150 km)
► Mogoşoaia - Otopeni - Jilava (45 km)
► Bucureşti - Giurgiu (60 km)
► Bucureşti - Olteniţa (60 km)
