Judeţul Prahova a realizat în anul 2022 un produs intern brut de 8,7 miliarde euro, reprezentând 3,5% din PIB-ul României, reiese dintr-o analiză a Camerei de Comerţ şi Industrie Prahova, la nivel naţional fiind al 4-lea, după Cluj, Timiş şi Constanţa şi pe locul 5, dacă luăm în considerare şi Bucureştiul.
După scăderea de 4% din 2020, faţă de 2019, valoarea PIB-ului a crescut apoi constant, astfel: cu 5,9% în 2021 vs. 2020; cu 4,7% în 2022 vs. 2021 şi cu 2,4% în 2023 vs. 2022, ajungnd la valoarea de 10.820 Euro / capita. La nivel regiunii Sud-Muntenia, judeţul Prahova are cel mai mare PIB/locuitor, fiind urmat de judeţul Argeş.
Numărul de firme active din punct de vedere juridic – persoane fizice autorizate şi persoane juridice, la 31 octombrie 2023 era de: 49.502 firme active, dintre care 36.394 persoane juridice şi 13.108 persoane fizice autorizate, înregistrându-se o creştere cu 3,25% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Numărul total de firme active a crescut constant din 2019 până în 2023, în pofida tuturor dificultăţilor acestei perioade, datorita fondurilor europene alocate pentru înfiinţarea de start-up-uri.
Structura economică a judeţului Prahova – pe principalele domenii de activitate – conform datelor de bilanţ de la 31 decembrie 2022, era următoarea: industrie - 27,5%, comerţ - 49%, servicii - 12,3%, construcţii - 7%, agricultură - 2,5%, turism - 1,3%, cercetare – dezvoltare – hi tech - 0,6%.
Industria petrolieră continuă să fie sectorul – fanion al întregii economii prahovene, cu 711 firme, care au avut o cifră de afaceri totală de 2,2 miliarde euro şi o pondere în activitatea economică de 14%.
Numărul de salariaţi este de 190.000 persoane, dintre care 149.000 persoane îşi desfăşoară activitatea în cadrul societăţilor comerciale.
Rata şomajului este de 2,4%, fiind sub media naţională, cifrată la 2,85%, Prahova ocupând locul 9 în rândul judeţelor cu cea mai mică rată a şomajului, după Timiş, municipiul Bucureşti, Cluj, Bihor, Arad, Maramureş, Sibiu şi Brasov.
Câştigul salarial mediu nominal net din judeţ este de 840 de euro, ceea ce situează Prahova pe locul 8 în România, după municipiul Bucureşti, Cluj, Timiş, Sibiu, Ilfov, Iaşi şi Mureş.
În ceea ce priveşte comerţul internaţional cu bunuri, la nivelul lunii decembrie 2022, exporturile s-au ridicat la 2,96 miliarde euro, iar importurile la 4,25 miliarde euro. În intervalul ianuarie – iulie 2023, exportul prahovean a crescut faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut, cu 5,2%, iar importul a crescut cu 2,8%. Exportul prahovean reprezintă 3,2% din exportul României, judeţul situându-se pe locul 9 la nivel naţional după municipiul Bucureşti, Timiş, Argeş, Braşov, Ilfov, Dolj, Sibiu şi Arad. Principalii parteneri ai judeţului Prahova pentru activitatea de export sunt Italia (19%), Germania (12,5%), Franţa (7%), Marea Britanie (6%) şi Republica Moldova (4,5%).
Principalele produse importate în Prahova sunt: maşini, aparate, echipamente electrice (19,1%); produse alimentare, băuturi, tutun (17,8%); produse minerale (14,1%); produse vegetale (9,3%); animale vii şi produse animale (9,1%); materiale plastice, cauciuc şi produse din acestea (8,4); produse chimice (5,6%); materiale textile şi articole din acestea (4,3%); hârtie, carton şi articole din acestea (2,7%):
În ceea ce priveşte investiţiile străine directe, Prahova se situează pe locul 4 după Bucureşti, Ilfov şi Timiş, cu o valoare a investiţiilor străine de 3,2 miliarde euro, reprezentând 3% din valoarea investiţiilor la nivel naţional.
Un factor important în dezvoltarea investiţiilor, atât autohtone, cât şi străine, sunt cele 17 parcuri industriale din judeţ, Prahova fiind pe primul loc la acest capitol, la nivel naţional.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
