Condamnarea lui Adrian Năstase, 63 de ani, la închisoare cu executare decisă ieri de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) va avea o influenţă certă asupra scenei politice din acest an – un an în care sunt două rânduri de alegeri, alegeri europarlamentare în mai şi prezidenţiale în noiembrie.
Semnificativ este faptul că condamnarea – a doua pentru fostul premier în decurs de nici doi ani – pune definitiv capăt carierei politice a lui Năstase şi ambiţiei sale de a reveni pe prima scenă politică.
Cu câteva ore înainte de pronunţarea condamnării sale în „dosarul Zambaccian“ principalii actori politici din PSD, partid pe care Adrian Năstase l–a condus, au ieşit decis în apărarea sa. Este relevantă declaraţia lui Victor Ponta, premier şi preşedinte al PSD, pentru că ea poate indica poziţionări politice viitoare: „Cred sincer că pentru toate lucrurile importante şi bune pe care domnia sa le-a făcut pentru România, ideea de a fi hăituit o viaţă întreagă de sistemul domnului Băsescu este o mare nedreptate“. Numărul doi în PSD, Liviu Dragnea, a susţinut: „Mă rog la Dumnezeu să-i fie bine. Îi ţin pumnii“.
Înalta Curte de Casaţie în complet de cinci judecători l-a condamnat ieri definitiv pe fostul premier la 4 ani de închisoare cu executare, o sentinţă mult mai aspră decât cea dictată iniţial de completul de trei judecători al ÎCCJ. Acesta îl condamnase pe Năstase la trei ani de închisoare cu suspendare.
Este a doua condamnare cu executare primită de Adrian Năstase în decurs de doi ani, după cea din dosarul „Trofeul Calităţii“ – doi ani cu executare din care a executat şase luni – din vara lui 2012.
Soţia fostului premier Dana Năstase a fost condamnată şi ea ieri la trei ani cu suspendare în dosarul Zambaccian. Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie l-a condamnat pe Năstase la patru ani de închisoare pentru luare de mită în formă continuată şi la trei ani de închisoare pentru şantaj. Instanţa a dispus contopirea pedepselor, urmând ca Adrian Năstase să o execute pe cea mai grea, de patru ani de închisoare. Soţia sa a fost condamnată pentru încălcarea legislaţiei vamale. Lui Năstase i-au fost interzise şi unele drepturi pe o perioadă de cinci ani – între care dreptul de a alege şi de a fi ales - ceea ce pune de fapt capăt pentru totdeauna carierei lui politice. Până la condamnarea din 2012, Năstase deţinea în partid poziţia de preşedinte al Consiliului Naţional, un for lărgit de conducere, iar partidul îl aştepta să-şi reia funcţia după ce-i va fi expirat pedeapsa care îi interzicea să ocupe funcţii publice decisă în dosarul „Trofeul Calităţii“. Acum Năstase, 63 de ani, va avea reale dificultăţi să revină, din cauza vârstei, după ce-i va fi expirat interdicţia de a ocupa funcţii publice, chiar dacă nu va executa toţi anii de închisoare.
În dosarul Zambaccian a fost judecat modul în care soţii Năstase au achiziţionat bunuri provenind din China. Năstase a fost acuzat de DNA că între 2002 şi 2004, în calitate de premier, ar fi primit în mod direct şi prin intermediul soţiei sale Dana Năstase foloase necuvenite de peste 600.000 de euro. Aceste foloase au constat, au susţinut procurorii, în contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri.
Aseară în jurul orei 19.00, Năstase a fost încarcerat la Penitenciarul Rahova, întrucât acesta este locul de detenţie în care sunt duşi condamnaţii care au domiciliul în Bucureşti.
Dosare grele de politicieni pe masa Justiţiei în 2014
Dosarul Năstase este primul dintr-o serie de dosare grele de politicieni pe care justiţia le are pe rol anul acesta. Liviu Dragnea, Miron Mitrea, Ioan Oltean, Varujan Vosganian, Adriean Videanu, Ion Stan, Relu Fenechiu, Corneliu Dobriţoiu şi Alin Trăşculescu sunt printre actualii şi foştii demnitari ale căror anchete sau procese ar putea avea finalitate în 2014.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să stabilească în 10 ianuarie 2014 dacă restituie la Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru refacerea rechizitoriului, dosarul „Fraudă la referendum“, în care Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat şi vicepremier, este judecat pentru presupuse fraude la referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.
Tot în 10 ianuarie instanţa supremă reia discuţiile în dosarul lui Miron Mitrea, ministru al lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei în perioada 2000-2004, în prezent deputat, acuzat de DNA că a pretins şi primit foloase necuvenite în valoare de 520.000 de lei.
Instanţa supremă a început luni 6 ianuarie judecarea dosarului în care fostul ministru al apărării Corneliu Dobriţoiu şi alţi zece generali şi colonei au fost trimişi în judecată pentru cumpărarea unor locuinţe de serviciu în baza unor declaraţii false.
În 12 septembrie 2013, DNA anunţa că a început urmărirea penală faţă de Ioan Oltean, preşedinte al organizaţiei judeţene Bistriţa-Năsăud a PDL, vicepreşedinte şi fost secretar general al partidului, pentru folosirea influenţei sau autorităţii funcţiei în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite şi pentru favorizarea infractorului. Dosarul ar putea să fie finalizat anul acesta.
În 2014, procurorii DIICOT vor continua ancheta în dosarul în care foştii miniştri ai economiei Varujan Vosganian şi Adriean Videanu sunt acuzaţi de complot şi subminarea economiei naţionale.
Fostul ministru al transporturilor Relu Fenechiu ar putea afla şi el anul acesta dacă merge sau nu la închisoare. Instanţa supremă reia astăzi 7 ianuarie judecarea recursurilor din dosarul „Transformatorul“ în care Fenechiu este acuzat că, prin firmele sale, a vândut transformatoare şi întrerupătoare uzate şi vechi la preţuri de produse noi către Sucursala de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrice Moldova, cu complicitatea fostei conduceri a instituţiei.
Tot astăzi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie continuă judecata în dosarul Monicăi Iacob-Ridzi, fost ministru al tineretului şi sportului în perioada decembrie 2008 - iulie 2009. Ridzi împreună cu alte 11 persoane au fost trimise în judecată în 3 mai 2011, fiind acuzate de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.
În 2014, Curtea de Apel Bucureşti va înregistra şi judeca apelurile din dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare. Tribunalul Bucureşti l-a condamnat, în 26 septembrie, pe Dan Voiculescu la cinci ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani. Decizia a fost atacată cu apel la Curtea de Apel Bucureşti. Tot la Curtea de Apel Bucureşti, Dan Voiculescu va fi judecat alături de fiica sa Camelia în dosarul privind şantajarea administratorului RCS&RDS Ioan Bendei de către directorul general Antena TV Group SA Sorin Alexandrescu. Instanţa va relua în 14 ianuarie cercetarea judecătorească în dosar. Cătălin Lupăşteanu - Mediafax
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.01.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
