"După părerea mea, continuarea trendului de diminuare a investiţiilor străine directe a fost determinată, în principal, de deficienţele interne şi doar pe plan secundar de tensiunile şi riscurile din zona euro. Atragerea de investiţii străine directe depinde de mai mulţi factori, în afară de potenţialul de creştere al unei economii, iar România stă bine doar la nivelul costurilor salariale", consideră Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.
Ea a arătat că, din păcate, politica fiscală nu stimulează atragerea de investiţii străine, deoarece nivelul taxelor şi impozitelor nu mai este atractiv, iar birocraţia excesivă, corupţia şi ineficienţa administraţiei publice descurajează potenţialii investitori. Un alt factor negativ este sistemul juridic deficitar şi lipsa unei legislaţii economice eficiente care să reducă infracţionalitatea economică. De asemenea, contracţia consumului intern şi încetinirea sau stagnarea economiei reprezintă un alt impediment în atragerea investiţiilor străine, deoarece este importantă şi existenţa unei pieţe de desfacere pentru produsele fabricate în România, mai ales că avem una dintre cele mai deficitare infrastructuri de transport din UE. "Nu ar trebui să ne mire prea mult această scădere a investiţiilor străine, mai ales că România a pierdut locul 56 dobândit în anul 2011 în topul întocmit de Banca Mondială în binecunoscutul raport anual "Uşurinţa de a face afaceri" (Ease of doing business"), România situându-se pe poziţia 72 în 2012 şi 2013, fapt ce a descurajat în continuare intrările de capitaluri pe termen lung", a mai spus Hăncilă.
În condiţiile în care investiţiile străine au crescut anul trecut în majoritatea ţărilor din regiune, este greu să dăm vina pe contextul regional, spune şi Vlad Muscalu, senior economist al ING Bank.
"Probabil faptul că România înregistrează cea mai adâncă contracţie din regiune, cu excepţia ţărilor baltice, reprezintă un factor important. Însă cred că important pentru investitori este modul în care a fost tratată criza recentă de către decidenţii de politici monetare şi fiscale. În plus, rezultatele foarte slabe ale sistemului bancar din 2012 sugerează că o bună parte din aceste ISD-uri s-au îndreptat către acest sector, iar aceasta nu duce la o creştere a capacităţii de producţie, cum ar fi fost cu investiţiile în alte sectoare", a explicat Muscalu.
Pe de altă parte, Aurelian Dochia, analist economic, consideră că determinantă pentru evoluţia investiţiilor străine a fost criza din Europa şi mai puţin turbulenţele politice interne. "Investitorii străini au o perspectivă pe termen lung, de 15-20 de ani. Cel mult pot să aştepte puţin până când pornesc o investiţie. România, în principiu, rămâne o piaţă atractivă pentru investiţiile străine având în vedere că este a doua piaţă ca mărime din Europa şi există multe oportunităţi." Dochia anticipează că în 2013 s-ar putea înregistra o răsturnare de situaţie, o inversare a trendului descendent din ultimii ani. "Cel mai probabil vom vedea o creştere a investiţiilor în acest an, nu foarte mare... Pe de-o parte, deoarece nivelul atins de ISD-uri este foarte jos. Totodată, există destule semnale, indicatori, ce par să sugereze că economia mondială începe să îşi revină", a mai spus Dochia.
România este dependentă de capitalurile străine pentru finanţarea deficitului de cont curent şi a deficitului bugetar, dar şi pentru rostogolirea datoriei externe.
Iar problema este că nu se observă o îmbunătăţire a gradului de acoperire a deficitului extern cu aceste intrări de capital.
Investiţiile străine directe au finanţat anul trecut doar 34% din deficitul contului curent, conform datelor anunţate de Banca Naţională. Participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 698 mil. euro, iar creditele intra-grup au totalizat 915 mil. euro.
În perioada următoare este foarte importantă creşterea atractivităţii României ca destinaţie pentru investiţiile străine directe şi îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene, având în vedere dependenţa de capitalul extern. Fără intrări consistente de capitaluri străine scad şi şansele României de a avea creştere economică.
Volumul ISD-urilor reflectă atât atractivitatea mediului de afaceri autohton, cât şi percepţia investitorilor străini, evoluţia economiei fiind unul dintre indicatorii analizaţi. Pentru 2012 analiştii şi-au ajustat prognozele privind creşterea economică spre 0,2-0,6%, fără să excludă scenariul trecerii PIB în teritoriul negativ.
Inflaţia anuală s-a apropiat de 6% în luna ianuarie
Inflaţia anuală a urcat la 5,97%, peste aşteptările pieţei, după o creştere a preţurilor de consum cu 1,34% în luna ianuarie.
Preţurile mărfurilor alimentare au urcat în ianuarie cu 1,2%, cele ale mărfurilor nealimentare cu 2%, în timp ce serviciile s-au ieftinit cu 0,1%. La alimente, cele mai mari ample creşteri de preţ au fost înregistrate la cartofi şi fructe proaspete, de 8,84% şi, respectiv, 4,61%. Scumpirea energiei electrice cu 10,3% şi a ţigărilor cu 3,56% au determinat avansul preţurilor mărfurilor nealimentare.
BNR anticipează că rata inflaţiei va creşte în prima parte a anului din cauza majorării preţurilor la gaze şi electricitate, dar va reveni în intervalul ţintit spre finalul anului. Rata inflaţiei este estimată la 3,5% în decembrie 2013.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
