Preşedintele Traian Băsescu merge la summitul UE de la Bruxelles de pe 1 şi 2 martie cu lecţiile făcute: Guvernul a aprobat ieri semnarea Tratatului de guvernanţă fiscală care limitează deficitul şi datoria statului. Preşedintele îşi va pune semnătura pe documentul care ar trebui aprobat în Parlament până la finele anului, urmând să intre în vigoare începând cu anul viitor sau de la data ratificării lui de 12 state ale Uniunii.
Un stat noneuro poate opta ca Titlul III al "Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în Uniunea Europeană şi zona monetară" (referitor la compactul fiscal) şi Titlul IV (privitor la coordonarea politicii economice şi la convergenţă) să fie respectate de la data în care documentul intră în vigoare sau de la data aderării la zona euro.
Practic, România va fi obligată după ce va deveni parte a acordului să aibă o poziţie bugetară echilibrată sau pe surplus, ceea ce înseamnă că Guvernul trebuie să se încadreze în ţinta de deficit structural de 0,5% din PIB şi în cea de deficit bugetar ciclic plus cel structural de 3% din PIB, în vreme ce datoria publică este limitată la 60% din PIB. Prevederile existau şi înainte în tratatele europene, dar nu fuseseră băgate prea mult în seamă şi astfel s-a ajuns în zona euro ca deficitele mari să îngroaşe datoria şi să se ajungă în impasul de astăzi.
"Prin acest tratat părţile contractante, ca state membre ale Uniunii Europene, convin să consolideze segmentul economic al Uniunii Economice şi Monetare prin adoptarea unui set de reguli destinate întăririi disciplinei bugetare printr-un compact fiscal, pentru întărirea coordonării politicilor economice şi îmbunătăţirea guvernanţei în zona euro."
"Poziţia bugetară a guvernului va fi echilibrată sau pe surplus. Această regulă este respectată dacă balanţa structurală anuală a guvernului se încadrează în obiectivul pe termen mediu specific al statului aşa cum este definit de Pactul de Creştere şi Stabilitate cu un nivel al deficitului structural mai mic de 0,5% din PIB la preţul pieţei", spune documentul care va fi semnat de membrii UE - cu excepţia Marii Britanii şi a Cehiei - la summitul UE din 1 şi 2 martie.
Documentul acceptă "devieri temporare" de la calea de ajustare doar în condiţii excepţionale. Circumstanţele excepţionale se referă la cazul evenimentelor neobişnuite care nu pot fi controlate de părţi, care au un impact major asupra poziţiei financiare a guvernului, sau la perioade de turbulenţe economice severe.
Tratatul lasă deschisă o portiţă pentru ţările cu datorii mici, cum este România: ţărilor care au datorii semnificativ mai mici de 60% din PIB şi în care riscurile pe termen lung privind sustenabilitatea financiară sunt reduse li se permite un deficit structural de până la 1% din PIB.
Datoria publică a României oscilează în jurul a 40% din PIB. Problema cea mai mare este însă că ea a crescut de cinci ori în 10 ani, de la 10 miliarde de euro în 2000 la aproape 49 miliarde de euro în 2011.
Problema care încearcă să fie evitată pe viitor în UE şi pe care economiştii au evidenţiat-o este că, de la un anumit nivel, datoria devine nesustenabilă şi pune în pericol creşterea pentru că tot surplusul trebuie să meargă spre plata datoriei. Pieţele reacţionează şi ele şi îşi majorează marjele, făcând şi mai complicată, dacă nu imposibilă, redresarea.
Tratatul încearcă să evite pe viitor acest pericol, inclusiv prin acţiuni punitive. Aşadar, în cazul în care un stat nu respectă tratatul, iar "devierile" sunt semnificative se va declanşa automat un mecanism de corecţie. Mecanismul va include obligaţia părţilor avute în vedere de a implementa măsuri pentru corijarea deviaţiilor.
Un stat membru poate sesiza Curtea Europeană de Justiţie cu privire la încălcarea tratatului de către un alt membru al UE.
În cazul în care Curtea Europeană de Justiţie care va cere corecţii găseşte că un stat semnatar nu a respectat deciziile instanţei, aceasta poate impune plata unei amenzi care nu va depăşi însă 0,1% din PIB-ul ţării.
Guvernul a aprobat ieri semnarea de către România a tratatului după ce zilele trecute partidele coaliţiei guvernamentale semnaseră, la rândul lor, un protocol de aderare a României la acest document.
Opoziţia nu l-a semnat, dar preşedintele PSD Victor Ponta a declarat că USL (alianţa dintre PSD, PNL şi PC) este de acord ca România să semneze şi să ratifice documentul.
În urma semnării tratatului ţările din afara zonei euro vor avea posibilitatea să participle la unele reuniuni ale zonei euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
