"Structura exporturilor nu depinde în principal de noi, ci deinvestitorii internaţionali care acţionează pe diferite pieţe avândo gândire globală. Foarte important este să avem un mediu economicprietenos şi predictibil. Trebuie să fim eficienţi. Pondereaexporturilor în PIB poate să crească în următorii ani dacă vaexista o strategie clară şi vom începe să stimulăm diferitesectoare, cum ar fi cel energetic", afirmă Lucian Anghel,economistul-şef al BCR.
În structura exporturilor pe primele două luni din 2010,mijloacele şi materialele de transport, deci producţia auto, aurcat pe locul 2 ca pondere, cu 16,7%, luând locul textilelor, careocupau această poziţie în 2009. Pe primul loc rămân maşinile şidispozitivele mecanice.
Stimularea exporturilor anumitor categorii de produse face partedin strategia fiecărei ţări, în România tendinţa fiind de trecerela exporturile cu valoarea adăugată cât mai mare. "Structuraexporturilor româneşti s-a îmbu nătăţit în ultimii ani prinorientarea către bunuri cu valoare adăugată ridicată", a declaratNicolaie Chideş ciuc, economistul-şef al ING Bank. Totuşi, elapreciază că exporturile nu pot fi un motor al economiei înurmătorii 5-10 ani, având în vedere că nu s-au făcut investiţiilenecesare.
Maşinile şi echipamentele de transport au avut în primele patruluni o pondere de 42,6% în structura exporturilor, pe poziţia următoare plasându-se produsele manufacturate, cu 34,7%. Evoluţia seexplică prin crearea capacităţilor de produc ţie în urmainvestiţiilor realizate pe aceste segmente.
La nivelul celor două categorii s-au înregistrat şi cele maimari ponderi în structura importurilor, de 34,6% - maşini şiechipamente de transport, respectiv 30,4% - produse manufacturate.În structura exporturilor, ponderea combustibililor minerali şi aproduselor chimice a ajuns la 6,5% şi respectiv 5,7%. Cele maireduse ponderi sunt aferente materiilor prime (5,6%) şi produseloralimentare (4,9%). În condiţiile prăbuşirii consumului, exporturilerămân însă unul dintre puţinii stimuli pentru eco nomie.Producătorii români încearcă să se salveze prin exporturi, încondiţiile în care nu mai pot conta pe cererea pieţei interne,afectată de scăderea puterii de cumpărare.
Însă potenţialul exporturilor este limitat, având în vedereperspectivele de relansare lentă a ţărilor din Uniunea Europeană,principalii parteneri comerciali ai României, precum şi ponderearedusă a exporturilor în PIB.
"Având în vedere că exporturile reprezintă circa 30% din PIB,este dificil de imaginat că putem avea creştere economică bazată înprincipal pe exporturi. Foarte probabil tot consumul va rămânemotorul creşterii economice, mai ales dacă avem în vedere gradul dedezvoltare al economiei româneşti, iar eventualele mă suri trebuiesă prevină creşterea nesustenabilă a consumului", a explicatChideşciuc.
Exporturile au continuat ascensiunea în luna aprilie într-unritm accelerat, urcând cu 33,3% faţă de aceeaşi perioadă a anuluitrecut, favorizate de cererea externă, în special pe segmentul autopentru Dacia. În aprilie, exporturile au fost de 2,8 mld. euro, iarîn intervalul ianuarie-aprilie exporturile au urcat cu 23,4%, la10,8 mld. euro. Avansul mai mare înregistrat de exporturi faţă deimporturi în primele patru luni a determinat reducerea deficituluicu aproape două miliarde de lei în termeni nominali.
Deşi tendinţa de depreciere a leului pare să ajute exportatorii,analiştii consideră că firmele exportatoare trebuie să se bazeze înacest an mai mult pe competitivitate, creşterea exporturilor fiindinfluenţată în principal de creşterea cererii din partea ţărilorpartenere.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
