Caută doar în titlu
Eveniment

Pandemia îndatorează puternic ţările UE. România, la mijlocul clasamentului noilor îndatorări

Datoria publică a avansat în UE, în ultimul an, până la 87,7% din PIB-ul Uniunii (T2/2020), cu opt puncte procentuale peste nivelul înregistrat la finalul lui T2 2019. La un PIB estimat al Uniunii, de 14.000 mld. euro (în 2019), opt puncte înseamnă 1.200 mld. euro, cel mai probabil şi media căderii economice în 2020. Datoria României a avansat cu şapte puncte procentuale din PIB în T2/2020 faţă de T2/2019.

La finalul trimestrului al doilea din 2019, România avea o datorie publică de 338 mld. lei. Într-un an, până la finalul lui T2 2020, datoria a crescut cu 98 mld. lei, până la 432 mld. lei (peste 20 mld. euro), un plus de plus 28%. Ca puncte procentuale din PIB, avansul înseamnă 7%. Între timp, până în august, datoria totală a ajuns la 450 mld. lei.

Reţeta îndatorării puternice este aceeaşi ca în toate crizele: veniturile statului scad, iar nevoia de cheltuieli creşte. În România, la opt luni, veniturile au scăzut, an/an, cu 1,4%, dar cheltuielile au crescut cu 13,3% şi, de aici, deficitul fiscal uriaş, pentru un timp atât de scurt, de 55 mld. lei (peste 10 mld. euro) care, firesc, se adaugă la datorie, pentru că ţara este în imposibilitate de a rambursa ceva.

Datele publicate, săptămâna trecută, de Eurostat, oficiul de statistică al UE, arată că datoria întreagă a UE, la finalul lui T2 2020, era de 10.900 mld. euro, însemnând 87,8% din PIB-ul estimat al Uniunii (în scădere faţă de 2019, din cauza crizei). Datoria României era la jumătate, de 41,1% din PIB (40,2% din PIB, arată raportarea Ministerului român de Finanţe).

Florin Cîţu, ministrul român de finanţe, îşi face singur un laudatio: "În medie, datoria publică a ţărilor membre UE creşte cu 20 puncte procentuale în 2020. Prin comparaţie în România datoria publică urcă cu doar 7 puncte procentuale. Asta deşi şocul care a lovit economia globală a lovit cu aceeaşi intensitate şi România”. Totuşi, deosebire de alte ţări care au folosit anii de creştere pentru a-şi reduce datoria, România a parcurs drumul invers, ajungând, anul trecut, la un deficit public de 4,3% din PIB, la o creştere economică de 4,2%. România nu se poate îndatora foarte mult, prin urmare, pentru că nu are „spaţiu fiscal” pentru aşa ceva. În plus, dacă alte ţări îşi majorează deficitele, o fac doar pentru a trece de criză. Jumătate din deficitul fiscal nou creat al României nu are însă de-a face cu pandemia, ci cu „cheltuielile rigide” (majorări de pensii, salarii, dobânzi), după cum observă economiştii. În plus, capacitatea de rambursare a ţării este zero şi, de aceea, perspectivele nu sunt bune. Ţări ca Franţa sau Germania au capacitatea de a-şi reduce datoriile pentru că, odată trecută criza, bugetele lor vor reveni la încasări la care România nici nu visează. Media veniturilor bugetare, ca procent din PIB, este, în UE, de 46%. În România este de 31-32%. În faţa unei astfel de situaţii, singura măsură raţională este ţinerea în frâu, pe cât posibil, a deficitelor şi o creştere economică bună, în anii ce vin, care să reducă şi datoria ca pondere în PIB.


 

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.