Pachetul fiscal-bugetar, un document de 92 de pagini propus de coaliţia PSD-PNL pentru a reechilibra deficitul bugetar care a intrat în derapaj în 2023, a intrat pe ultima sută de metri, fiind asumat de guvern. Forma care pleacă la votul parlamentului este similară cu proiectul iniţial, din punctul de vedere al modificărilor majore, cum ar fi taxa pe cifra de afaceri a marilor companii, regimul microîntreprinderilor sau eliminarea de facilităţi fiscale.
Modificările aduse formei finale a proiectului arată că Guvernul a renunţat la prevederea care stabilea un plafon de 2,5% din veniturile proprii pentru organizarea de concerte, spectacole şi festivaluri de către autorităţile locale şi că au fost eliminate accizele şi investiţiile la calculul taxei de 1% din cifra de afaceri a marilor companii.
„Nu am de gând să dau vreun pas înapoi, este nevoie de reformă majoră şi sunt pregătit să mi-o asum fiindcă este singura şansă pentru a continua dezvoltarea României”, a spus premierul Marcel Ciolacu la începutul şedinţei în care se aprobă pachetul de măsuri fiscale.
În lipsa unui studiu de impact din partea guvernului, se ridică însă două întrebări centrale: cât rezolvă din ecuaţia bugetară şi cu ce preţ pentru economie?
„Poate fi un şoc pentru economie, poate să afecteze profitabilitate a investiţiilor, poate să ducă la o scădere a cererii de muncă, poate chiar la o scădere a salariului real sau la inflaţie”, este de părere Liviu Deceanu, profesor de economie la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj-Napoca.
Guvernul spune că impactul de anul acesta al măsurilor anunţate va fi de 600 mil. lei, adică mai puţin de 0,1% din PIB, în condiţiile în care guvernul ar trebui, conform informaţiilor publice actuale, să încheie anul 2023 cu un deficit bugetar de 4,4% din PIB, iar în lipsa măsurilor s-ar duce la peste 6% din PIB. În aceste condiţii, se pune întrebarea: cât va reuşi să acopere din lipsa de la buget pachetul propus?
„Cam jumătate doar din necesarul bugetar este acoperit de aceste măsuri, fie ele bune, rele. Sigur, putem spune că sunt mai mult rele decât bune, doar cam jumătate, deci cam 50% şi asta ne duce cu gândul la faptul că poate după alegeri, pentru că va fi an electoral, vor mai fi creşteri de taxe şi impozite pentru a putea ajunge acolo unde trebuie să ajungem”, a mai spus Liviu Deceanu, la ZF Live, emisiune susţinută de Orange Business.
Daniel Anghel, partener PwC şi preşedinte FIC:
► Foarte mulţi investitori se vor gândi de două ori dacă să investească sau nu în continuare în România şi un posibil impact este cel legat de export, spre exemplu, unde, cum spuneam, industria auto ar putea să aibă un recul din această perspectivă.
► Cel mai important factor pe care le-am auzit de la toţi investitorii şi de la toate companiile de vină a fost cel legat de predictabilitate şi stabilitate.
► Eu sper să apară în zilele următoare anumite clarificări care să scoată la lumină şi aceste interpretări, întrucât există posibilitatea ca şi companii care au o cifră de afaceri mai mică de 50 de milioane să fie impozitate cu 1% cifra de afaceri
Liviu Deceanu, profesor universitar, Universitatea Babeş Bolyai Cluj-Napoca:
► Cam jumătate doar din necesarul bugetar este acoperit de aceste măsuri, fie ele bune, rele. Sigur, putem spune că sunt mai mult rele decât bune, doar cam jumătate, deci cam 50% şi asta ne duce cu gândul la faptul că poate după alegeri, pentru că va fi an electoral, vor mai fi creşteri de taxe şi impozite pentru a putea ajunge acolo unde trebuie să ajungem.
► Poate fi uşor pentru economie, poate să afecteze profitabilitatea investiţiilor, poate să ducă la o scădere a cererii de muncă, poate chiar la o scădere a salariului real, la inflaţie.
