Controversata ordonanţă de urgenţă prin care guvernul susţine financiar o schemă de restructurare a creditelor populaţiei cu venituri mici, cu scopul declarat de a majora venitul disponibil al populaţiei şi a stimula astfel consumul a fost adoptată de guvern ieri, în ultima şedinţă înainte de vacanţa parlamentară.
Faţă de varianta pusă în dezbatere publică, actul normativ aprobat ieri majoreză plafonul de venituri al posibililor beneficiari ai „electoratei“ – numele pe care presa l-a dat acestei ordonanţe – de la 2.000 de lei brut la 2.200 de lei brut. De asemenea, a fost redus plafonul cu care banca poate diminua rata lunară de plată, de la 50% la 35%. Deducerea din venitul lunar impozabil pentru susţinerea restructurării creditelor a rămas la 900 de lei.
Dacă guvernul nu ar fi adoptat ieri ordonanţa ar fi fost obligat să o amâne până în toamnă sau să determine convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară, această din urmă procedură fiind singura posibilă în cazul în care guvernul emite o ordonanţă de urgenţă în timpul vacanţei parlamentare.
Efortul bugetar este estimat la 975 de milioane de lei în 2016 şi la un miliard de lei în 2017, aceştia fiind anii în care guvernul ar urma să susţină o serie de deduceri pentru persoanele care îşi restructurează un credit. Unii dintre economişti au apreciat măsura drept una electorală, alţii au spus că ea este bună.
Guvernul crede că ea va conduce la o creştere economică suplimentară de 0,25 puncte procentuale în fiecare din anii de aplicare, ceea ce va antrena venituri suplimentare la buget. De asemenea, măsura ar urma să crească şansele de recuperare a unor credite, dar şi să reducă presiunea de creştere a salariilor şi a pensiilor ca urmare a creşterii venitului disponibil rămas la populaţie.
„Am dat întâi pensiile, salariile, am redus TVA-ul, de la 1 iulie se măreşte salariul minim la 900 de lei şi acest nou sprijin pentru cei care au rată la bănci ne va ajuta nu doar pe plan social, dar şi pe plan economic, pentru că rămân mai mulţi bani în economie şi ăsta e un lucru extrem, extrem de important“, a susţinut ieri premierul Victor Ponta.
În schema de restructurare a creditelor intră doar „împrumutători“ (instituţii de credit, IFN-uri) care doresc, dat guvernul pariază că vor exista doritori pentru că în sistem ar fi suficientă lichiditate pentru ca aceste insituţii să poată să restructureze unele credite pe o periodă de doi ani.
Actul normative se va aplica în felul următor: beneficiarul (debitorul) şi instituţia de credit convin până la data limită de 31 decembrie 2015 asupra restructurării unui credit, iar banca poate diminua rata lunară de plată cu până 35%. Începând cu 2016, statul acordă o deducere fiscală din venitul lunar impozabil (salariu sau pensie) celor care au beneficiat de restructurarea unui credit, vând în vedere că acest lucru a presupus majorarea costurilor cu acel credit. Deducerea din venitul lunar impozabil a fost menţinută la 900 de lei, ceea ce înseamnă că nu se mai plăteşte pentru un credit restructurat impozitul pe venit pentru aceşti 900 de lei (chiar dacă salariul brut este de 2.200 de lei) adică 144 de lei lunar, maximum.
Întrucât schema se adresează celor cu venituri relativ modeste, guvernul crede că banii pe care beneficiarul restructurării creditului nu-i mai cheltuieşte cu banca într-o anume periodă se duc în consum, stimulând economia şi majorând veniturie statului din TVA, accize. Cei care cer restructurarea unui credit trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiţii, prima dintre acestea fiind ca debitorul să nu aibă restanţe la achitarea lui în momentul restructureării.
Restructurarea reglementată poate fi acordată o singură dată unei persoane fizice, la unul sau mai multe credite, cu condiţia ca suma totală amânată la plată să se încadreze în limita valorică de 900 de lei pe lună.
Ordonanţa mai prevede că deducerea specială pentru credite nu se mai acordă începând cu luna în care contribuabilul realizează venituri din salarii prevăzute mai mari de 2.200 lei/lună.
„Electorate“ are o istorie controversată. A fost eleborată de ministrul bugetului Liviu Voinea care va trece din toamnă în consiliul de administraţie al BNR unde a fost desemnat viceguvernator de Parlament. După ce preşedintele Traian Băsescu a acuzat că măsura este una electorală şi a arătat cu degetul spre Banca Naţională şi în special spre primviceguvernatorul Florin Georgescu, BNR a susţinut că nu are o legătură directă cu această măsură, indicându-l pe Voinea drept autor. Însă Voinea nu şi-a asumat-o explicit, arătând spre ministrul finanţelorIoana Petrescu.
